Năsăud

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Năsăud
Naszód
—  Oraș  —
Primăria orașului Năsăud
Primăria orașului Năsăud
Stema Năsăud
Stemă
Năsăud se află în România
{{{alt}}}
Năsăud
Localizarea orașului pe harta României
Năsăud se află în Județul Bistrița-Năsaud
{{{alt}}}
Năsăud
Localizarea orașului pe harta județului Bistrița-Năsăud
Coordonate: Coordonate: 47°17′N 24°24′E / 47.283°N 24.400°E / 47.283; 24.40047°17′N 24°24′E / 47.283°N 24.400°E / 47.283; 24.400

Județ Bistrița-Năsăud

SIRUTA 32544

Localități componente Liviu Rebreanu (vechiul sat Prislop), Lușca

Guvernare
 - Primar Mircea Romocea (USL,02012)

Suprafață
 - Total 43,25  km²

Populație (2011)[1][2]
 - Total 9.587 locuitori
 - Densitate 246 loc./km² 
 - Recensământul anterior, 2002 10.582 locuitori

Site: Primăria Năsăud

Poziția localității Năsăud

Năsăud (în dialectul săsesc Nassndref, Nassendraf, Nosndref, Nâssendorf, Nâessndorf, în germană Nussdorf, Nussendorf, Nassendorf, în maghiară Naszód) este un oraș în județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România, pe râul Someșul Mare. Este centrul unei vechi Romanii populare, adică a unei regiuni etno-istorice devenită multiculturală (Țara Năsăudului, Nösnerland în germană, Naszódföld în maghiară).

Năsăudul are o populație de 9.587 de locuitori (conform recensământului din 2011), cu aproape o mie mai puțin decât la precedentul recensământ din 2002, an când au fost consemnați 10.582 locuitori.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Năsăud în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73

Cunoscut ca reședință pentru Districtul Grăniceresc Năsăud sau Al doilea Regiment Valah de Infanterie Grănicerească nr.17, înființat în anul 1762. O bună parte dintre soldații regimentului năsăudean a luptat la Austerlitz sau la podul de la Arcole (Areda Venetiei) împotriva armatei franceze conduse de Napoleon Bonaparte. Prin vitejia lor, aceștia și-au câștigat un cunoscut renume în acea vreme, acela de "cătanele negre".

După primul război mondial (1914-1918), orașul făcea parte din plasa Năsăud, din Județul Năsăud (interbelic), o unitate administrativă din Regatul României, succesoare a comitatului Bistrița-Năsăud (Beszterce-Naszod) din Imperiul Austro-Ungar, cu reședința în orașul Bistrița (Bistritz, Bestercze).

Renumitul scriitor interbelic Liviu Rebreanu, originar din Târlișua, sat aparținând Țării Năsăudului, în romanul „Ion”, înfățișează viața Năsăudului și a localităților înconjurătoare, precum vechiul Prislop (astăzi cartierul năsăudean "Liviu Rebreanu"), loc unde a locuit o perioadă din viața lui.

Orașul are o veche tradiție în învățământ, fiind printre puținele localități în care existau școli confesionale gimnaziale (greco-catolice) cu predare în limba română (actualul Colegiu Național "George Coșbuc" și Școala Gimnazială "Mihai Eminescu", fost Liceu Pedagogic sau Școala Normală ori Preparandia), precum și acele „școli triviale”.

În orașul Năsăud trăiesc și descendenți ai familiilor de boieri si domnitori ai Moldovei. Descendenți din familia Joldea poartă astăzi numele de Șoldea, Șioldea și Sălvan sau Salvan, prin alianță.

Demografie[modificare | modificare sursă]

În 1850 erau 1359 de locuitori dintre care 1236 erau români, 87 germani (sași) și 30 maghiari (1233 greco-catolici, 100 romano-catolici și 25 evanghelici-luterani. În 1900 erau 3142 de locuitori, dintre care 2367 erau români, 565 maghiari și 197 germani (2290 greco-catolici, 463 mozaici, 152 romano-catolici, 127 reformați-calvini, 63 evanghelici-luterani și 38 de ortodocși).

Conform datelor recensământului din 1930 în unitățile administrative ale României, orașul Năsăud avea un total de 3.512 locuitori dintre care 2.886 erau români, 98 maghiari, 83 de germani, 420 evrei, 31 țigani (2.618 greco-catolici, 425 mozaici, 250 ortodocși, 105 romano-catolici, 62 reformați-calvini, 48 evanghelici-luterani, 1 unitarian)



Circle frame.svg

Componența etnică a orașului Năsăud (recensământ 2011)

     Români (87.67%)

     Romi (4.83%)

     Maghiari (0.63%)

     Necunoscută (6.66%)

     Altă etnie (0.19%)


Circle frame.svg

Componența confesională a orașului Năsăud (recensământ 2011)

     Ortodocși (80.26%)

     Penticostali (5.39%)

     Greco-catolici (2.01%)

     Baptiști (2.69%)

     Necunoscută (7.01%)

     Altă religie (2.61%)

Din datele recensământului efectuat în 2011, populația orașului Năsăud se ridică la 9.587 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 10.582 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (8.405 adică 87,67%), cu o minoritate de romi (464 adică 4,84%) și cu una de maghiari (61 adică 0,63%). Pentru 6,67% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (80,26%), dar există și minorități de penticostali (5,39%), baptiști (2,69%) și greco-catolici (2,01%). Pentru 7,02% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[3]

Evoluția populației la recensăminte:


Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

  • Muzeul Grăniceresc Năsăudean. Deschis în 1931, funcționează într-o clădire declarată monument istoric (Șvardia - fosta reședință a „Regimentului 2 grăniceresc”).
  • Muzeul Memorial ˝Liviu Rebreanu˝, din vechiul cartier năsăudean Prislop, astăzi "Liviu Rebreanu".
  • Casa Memorială ˝George Coșbuc˝, din satul Hordou (astăzi Coșbuc), aflat pe drumul național ce leagă județul Bistrița-Năsăud de județul Maramureș.
  • Statuia "Lupa Capitolina", simbol al latinității poporului român, donată de dr. Traian Gheorghe Dascăl și soția sa Nadia.
  • Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial. Soclul, de forma pătrată, este surmontat de un piedestal paralelipipedic, având în partea superioară o cornișă dreaptă. În continuarea piedestalului se află o coloană care are pe latura frontală un ornament în relief, reprezentând o coroană de lauri. Realizat din blocuri de granit, monumentul este înalt de 2,50 m. Pe frontispiciul piedestalului se găsește inscripția: "Eroilor morți în războiul cel mare, făcându-și datoria".

Personalități[modificare | modificare sursă]

  • Alexandru Bohățiel - conducătorul districtului autonom al Năsăudului
  • Ioan Para (1744-1809) - vicar foraneu greco-catolic al Rodnei (ulterior al Năsăudului), una din figurile de seamă ale intelectualității române transilvănene din secolul al XVIII-lea, coautor al petiției "Supplex Libellus Valachorum"
  • Leonida Pop - general de infanterie al armatei imperiale austriece, consilier al împăratului Francisc Iosif I
  • Veronica Micle (1850-1889) - poetă
  • Nicolae Bălan (1882-1955) - mitropolit ortodox al Ardealului
  • George Coșbuc (1866-1918) - poet, scriitor, gazetar
  • Leon Silviu Daniello (1898-1970) - profesor universitar (medic ftiziolog) la Cluj
  • Miron Cristea (1868-1939) - primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române
  • Gherasim Domide - protopop greco-catolic, memorandist
  • Ion Pop-Reteganul (1853-1905) - etnolog, publicist
  • Nicolae Drăganu (1884-1939) - filolog, lingvist si istoric literar
  • Traian Ionașcu (1897-1981) - jurist
  • Emil Isac (1886-1954) - poet, dramaturg si gazetar
  • Simeon Florea Marian (1847-1907) - folclorist și etnograf
  • Iulian Marțian (1867-1937) - militar de carieră, om de cultură
  • Grigore Moisil (vicar) (1814-1881) - vicarul greco-catolic al Năsăudului, unul dintre fondatorii Gimnaziului superior confesional grăniceresc, astăzi Colegiul Național "George Coșbuc"
  • Constantin Moisil (1876-1952) - numismat
  • Iuliu Moisil (1859-1947) - profesor, om de cultură
  • Tiberiu Morar (1905-1982) - profesor universitar de geografie la Universitatea din Cluj, membru al Academiei Române
  • Iacob Mureșianu (1812-1887) - profesor și publicist
  • Florian Porcius (1816-1906) - profesor, botanist
  • Iuliu Prodan (1875-1959) - botanist
  • Liviu Rebreanu (1885-1944) - romancier și publicist, membru al Academiei Române
  • Grigore Silași (1836-1897) - protopop greco-catolic, lingvist, profesor universitar la Universitatea din Cluj, membru de onoare al Academiei Române
  • Virgil Șotropa (1867-1954) - profesor filolog, publicist, membru de onoare al Academiei Române
  • Sever Pop (1901-1961) - lingvist, profesor universitar al Universității Catolice din Louvain (Leuven), Belgia
  • Dumitru Protase (n. 1926) - profesor, istoric, membru de onoare al Academiei Române
  • Alexandru Husar (1920-2009) - profesor, cercetător, filolog,
  • Iuliu Hossu (1885-1970) - episcop greco-catolic de Cluj-Gherla, cardinal

Orașe înfrățite[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Năsăud