Nicolae Bretan
Nicolae Bretan (n. 25 martie 1887, Năsăud - d. 1 decembrie 1968, Cluj) a fost un compozitor român. Datorită afinității sale interetnice maghiaro-germano-iudaice a fost persecutat întreaga viață, atât în Ungaria (în care a trăit în perioada celui de-al Doilea Război Mondial), cât și în România postbelică. S-a considerat toată viața "transilvănean", mai degrabă decât membru al unei etnii sau al alteia.
Prin grija fiicei lui, Judit Bretan, o seamă din lucrările pe care le-a compus au fost publicate în ultimii ani pe discuri compacte apărute la casa de discuri "Nimbus Records".
Cuprins |
Biografie[modificare]
Nicolae Bretan a studiat la Conservatorul din Cluj și la Academiile de Muzică din Viena și Budapesta. Și-a dedicat o mare parte din viață Operei din Cluj, întâi ca bariton, apoi ca director de scenă și, în final, ca director general al instituției.
Operă[modificare]
A compus 230 de cântece pe versuri de poeți români, maghiari și germani, cinci opere, și a compus, de asemenea, numeroase lucrari religoase și un Requiem pentru voce solo (sau cor) și orgă. Dintre operele sale patru au fost opere într-un act: "Golem", care a avut premiera în Elveția, în 1990, "Arald", "Eroii de la Rovine" și o operă în trei acte: "Horia".
