Nicolae Bretan

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Nicolae Bretan
Portret apărut pe coperta discului LP "Cântece", editat de Electrecord

Nicolae Bretan (n. 25 martie 1887, Năsăud - d. 1 decembrie 1968, Cluj) a fost un compozitor, bariton și regizor de operă român.[1] Este revendicat și de maghiari sub numele de „Bretán Miklós[2] pentru că și-a petrecut o parte din viață în Ungaria[3].

Nicolae Bretan era român greco-catolic și s-a însurat cu Nora Osvát, o unguroaică-evreică. Peste ani, 13 persoane din familia soției sale au murit în lagărul de concentrare Auschwitz.[4] Datorită afinității sale interetnice maghiaro-germano-iudaice a fost persecutat întreaga viață, atât în Ungaria (unde a trăit în perioada celui de-al Doilea Război Mondial), cât și în România postbelică. S-a considerat toată viața mai degrabă transilvănean, decât membru al unei etnii sau al alteia.

Prin grija fiicei lui, Judit Bretan, o seamă din lucrările pe care le-a compus au fost publicate în ultimii ani pe discuri compacte apărute la casa de discuri "Nimbus Records".

Biografie[modificare | modificare sursă]

Nicolae Bretan a studiat la Conservatorul din Cluj (1906-1908), la Academia de Muzică din Viena (1909) și la Magyar Király Zeneakademia din Budapesta (1912), după care s-a afirmat ca prim-bariton al Operei din Bratislava. În 1916 și-a luat și licența la Facultatea de Filologie din Cluj. A fost regizor la Opera Maghiară din Cluj și director al Operei Române din Cluj, după revenirea acesteia din refugiul de la Timișoara.[5]

Compoziții[modificare | modificare sursă]

A compus 230 de cântece pe versuri de poeți români, maghiari și germani, cinci opere, poemul vocal simfonic „Luceafărul” și a compus, de asemenea, numeroase lucrări religioase și un requiem pentru doi soliști (sau cor) și orgă.[6]

Dintre operele sale patru au fost opere într-un act: "Golem", care a avut premiera în Elveția, în 1990, "Arald", "Eroii de la Rovine" și o operă în trei acte: "Horia".[7]

  • Luceafărul (1921)
  • Golem (1924), cu titlul complet „Golem Lasadasa“ (Răzvrătirea Golemului)
  • Scrisoarea a III-a (1934)
  • Eroii de la Rovine (1935)
  • Horia (1937)
  • Arald (1939)

In memoriam[modificare | modificare sursă]

În anul 2010, în Cluj-Napoca au fost inaugurate 2 busturi ale compozitorului. Unul în fața clădirii în care funcționează Opera Română din Cluj, purtând o plăcuță explicativă cu numele Nicolae Bretan și altul în fața clădirii în care funcționează Opera Maghiară din Cluj, purtând o plăcuță explicativă cu numele Bretán Miklós.[8]

În noiembrie 2011, la Liceul de Muzică “Tudor Jarda” din Bistrița a fost dezvelit bustul din bronz al compozitorului Nicolae Bretan, realizat de artista Ana Rus din București, la inițiativa fiicei marelui muzician.[9][10]

În octombrie 2013, un alt bust al lui Nicolae Bretan, tot operă a sculptoriței Ana Rus, a fost dezvelit pe aleea centrală din Parcul „Simion Bărnuțiu” din Cluj, fiind donat orașului de fiica sa, Judit Bretan Le Bovit.[5]

Note[modificare | modificare sursă]

Bibliografie suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Hartmut Gagelmann, Nicolae Bretan: His Life His Music, 309 pagini, editat de Nicolae Bretan Music Foundation, 2000, ISBN: 978-1576470213
  • Judit Bretan, Uraganul. O viață pentru Nicolae Bretan. Mărturie în fragmente, 500 pagini, Editura Casa Cărții de Știință, 2013, ISBN: 973-686-17-0389-0

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

  • [1]Cleopatru Lorințiu despre compozitorul Nicolae Bretan.Interviu cu Edith Bretan Le Bovit,fiica compozitorului