Păuca, Sibiu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Păuca
—  Sat  —
Păuca se află în România
{{{alt}}}
Păuca
Localizarea satului pe harta României
Păuca se află în Județul Sibiu
{{{alt}}}
Păuca
Localizarea satului pe harta județului Sibiu
Coordonate: Coordonate: 46°00′37″N 23°53′22″E / 46.01028°N 23.88944°E / 46.01028; 23.8894446°00′37″N 23°53′22″E / 46.01028°N 23.88944°E / 46.01028; 23.88944

Țară  România
Județ Actual Sibiu county CoA.png Sibiu
Comună Păuca

Altitudine 320[1] m.d.m.

Populație (2002)
 - Total 705 locuitori

Fus orar EET (UTC+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (UTC+3)
Cod poștal 557175
Prefix telefonic +40 x69 [2]

Păuca pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
Păuca pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73

Păuca (în dialectul săsesc Ternen, în germană Törnen, Pocken, Pokendorf, în maghiară Pókafalva) este un sat în județul Sibiu, Transilvania, România. Este reședința comunei Păuca.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Localitatea Păuca este situată în nord-vestul județului Sibiu la limita cu județul Alba, pe cursul răului Secaș, pe drumul județean 107B, Alămor - Păuca - Roșia de Secaș.

Date geologice[modificare | modificare sursă]

În subsolul localității se găsește un masiv de sare[3].

Scurt istoric[modificare | modificare sursă]

Dovezi materiale ale unei locuiri încă din neolitic au fost descoperite cu ocazia săpăturilor arheologice făcute în anii 1965 - 1966 în locul numit "Hamm", în vestul localității, materialele găsite au fost identificate ca aparținând culturii Petrești.

Pe teritoriul localității s-au mai descoperit fragmente ceramice aparținând culturii Coțofeni, o oglindă scitică de bronz și vestigii de epocă romană. Tot aici s-au descoperit urme de construcții romane ce conțin cărămizi, țigle și olane, unele cărămizi având ștampila legiunii XIII Gemina.[4]

În secolul al XIII-lea se ridică edificiul de cult cu hramul Sfânta Maria, în stil romanic, cu două turnuri pe fațada vestică, iar în secolul al XVI-lea , monumentul este transformat în stil gotic.

Economie[modificare | modificare sursă]

Economia acestei așezări este una predominant agricolă, bazată pe cultura plantelor și creșterea animalelor. Un aport mai puțin important aduce activitatea de exploatare și prelucrare primară a lemnului și comerțul cu produse agricole.

Atracții turistice[modificare | modificare sursă]

  • Biserica Evanghelică-Luterană
  • Biserica Ortodoxă
  • Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial. Monumentul este realizat in forma unei Troițe și a fost dezvelit în anul 1936, pentru cinstirea memoriei eroilor români din satul Bogatul Român, care au căzut in Primul Război Mondial. Troița are o înălțime de 3 m și a fost amplasată în curtea Bisericii Ortodoxe, fiind restaurată in anul 1954. Aceasta este realizată din lemn de stejar si este împrejmuită cu un gard din beton. Pe latura frontală a Troiței sunt inscripționate cuvintele: „Cine urăște moare, Nu vei fi rob niciodată“. Pe aceeași față a monumentului sunt inscripționate numele a 41 de eroi români.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Gândilă, Cecilia, Păuca. Vatră de istorie și legendă, Editura Bucura, Sibiu, 1997 ISBN 973-97814-3-8
  • Nicolae Coloianu, Gheorghe Dragu. Județul Sibiu, Ed. Academiei RSR București 1971
  • Sabin Adrian Luca, Zeno Karl Pinter, Adrian Georgescu. Repertoriul Arheologic al județului Sibiu, ISBN 973-590-856-5
  • Ilie Moise. Județul Sibiu, Monografie, Ed. Sport Turism București 1981

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Google Earth
  2. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  3. ^ http://www.cimec.ro/Arheologie/sarea/02-LiviuDraganescu.pdf Sarea gemă din extra- și intracarpaticul României
  4. ^ Așezările rurale din Dacia romană intercarpatică, D. Popa.

Legături externe[modificare | modificare sursă]