Nicolae Dărăscu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Nicolae Dărăscu
Nicolae Darascu (1).jpg
Nicolae Dărăscu
Date personale
Nume la naștere Nicolae Dărăscu Modificați la Wikidata
Născut [1] Modificați la Wikidata
Giurgiu, România Modificați la Wikidata
Decedat (76 de ani) Modificați la Wikidata
București, Republica Populară Română Modificați la Wikidata
Cetățenie Flag of Romania (1952-1965).svg România Modificați la Wikidata
Ocupație pictor Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniu artistic arta picturii  Modificați la Wikidata
Studii Universitatea Națională de Arte București, Academia Julian  Modificați la Wikidata
Pregătire George Demetrescu Mirea, Jean-Paul Laurens  Modificați la Wikidata
Profesor pentru George Ștefănescu  Modificați la Wikidata
Mișcare artistică impresionism, Neoimpresionism, Societatea Arta română, Tinerimea artistică  Modificați la Wikidata
Opere importante Vedere din Argeș", „Calea Victoriei pe ploaie", „Palat venețian", seria de peisaje din Delta Dunării, „Cimitir turcesc", „Peisaj argeșean"
A influențat pe Valeriu Pantazi

Nicolae Dărăscu - (n. ,[1] Giurgiu, România – d. , București, Republica Populară Română), pictor român influențat de curentele impresionism și neoimpresionism, acuarelist.

În perioada 1902 - 1906 a studiat la Școala Națională de Arte Frumoase din București, clasa G. D. Mirea. După terminarea studiilor, datorită admirației sale pentru operele lui Nicolae Grigorescu și Ștefan Luchian, pleacă cu o bursă la Paris (1906). Acolo cunoaște atmosfera atelierului lui Jean Paul Laurens (Academia Julien) iar un an mai tarziu (1907) a celui patronat de Luc Olivier Merson (Academia Artelor Frumoase).

Călătorește în sudul Franței, la Toulon și St. Tropez (1908), la Veneția (1909), dar și în țară în zona Vlaici-Olt (1913) și Dobrogea (Balcic1919). Contactul cu artiști din alte zone culturale ale Europei, călătoriile care au inclus și vizitarea marilor muzee aveau sa îi deschidă orizonturi noi, conducandu-l spre un limbaj pictural ce pastrează legaturile cu realitatea și tradițiile artei românești.

Spre deosebire de mulți dintre contemporanii săi, Dărăscu arareori a pictat interioare sau naturi moarte. În schimb, a călătorit foarte mult, fiind în căutarea peisajelor care îi aminteau de tinerețea sa, de exmplu în Delta Dunării sau pe coasta Mării Negre, peisaje pictate în manieră impresionistă.

În 1910 expune un autoportret la Societatea Artiștilor Francezi din Paris.

Citește cartea lui Paul Signac "De la Delacroix la neoimpresionism" și caută să-l cunoască pe autor. Studiază textele lui Chervreul și Helmholz asupra legilor opticii care guvernează raporturile dintre culori, efectul acestora asupra operelor sale fiind vizibil cu ocazia expoziției din 1913.

Cu timpul însă expresivitatea de factură matissiană îl atrage mai puternic, determinând-ul să-și reducă paleta coloristică numai la roșu, galben, albastru și verde, redarea armoniei cromatice făcându-se acum prin juxtapunerea acestora. Este perioada în care pare obsedat de misterul Veneției ("Palat venețian"), de colinele Balcicului sau de poezia bulevardelor bucureștene ("Calea Victoriei pe ploaie"). Spre sfârșitul vieții ajunge la o stăpânire rațională a mijloacelor de expresie, fapt dovedit de mari compoziții cu nuduri feminine sau peisaje ("Cimitir turcesc", "Peisaj argeșean").

Nicolae Dărăscu are meritul de a fi conturat o școală națională de pictură și de a fi creat un climat cultural deschis noilor idei în epocă. În 1917 alături de pictorii Camil Ressu, Ștefan Dimitrescu, Iosif Iser și sculptorii Dimitrie Paciurea, Cornel Medrea și alți artiști pune la Iași bazele Asociației "Arta Română".

Cea mai importantă expoziție personală se organizează în anul 1936, la sala Dalles unde expune 85 de lucrări. Printre lucrările sale de referință se numără tablourile "Vedere din Argeș" sau seria de peisaje din Deltă.

Din 1936 până în 1950 a fost profesor la Academia de Arte Frumoase din București.

Pictura sa dezvăluie disprețul contemporan pentru detaliile obiectului, în favoarea redării formelor prin culoare. Peisajele sale se caracterizează prin amploarea viziunii ("Calea Victoriei pe ploaie", "Palat venetian", peisaje din Delta).

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Nicolae Dărăscu


  1. ^ a b RKDartists, accesat în