Vasile Popescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Vasile Popescu
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Decedat (50 de ani) Modificați la Wikidata
Cetățenie Flag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupație pictor Modificați la Wikidata

Vasile Popescu (n. 1 ianuarie 1894 București - d. 5 februarie 1944 București) a fost un pictor român.

Viața[modificare | modificare sursă]

A studiat la Școala de Arte Frumoase din București în perioada 1912 - 1915, fără a o absolvi[1], unde i-a avut ca profesori pe: Frederic Storck desen; Dimitrie Paciurea modelaj; I.D. Ștefănescu istoria artei; G.D. Mirea pictură. Este coleg cu Sabin Pop și Lucian Grigorescu

Începuturile artistice: între 1921 - 1923 lucrează in special peisaje la București și Balcic împreuna cu: Nicolae Tonitza, Lucian Grigorescu, Francisc Șirato.

Prima perioadă de creație 1923 - 1932. În 1924 are prima expoziție la Ateneul Român alături de Kimon Loghi, Jean Neylies, i se decernează unul dintre premiile Salonului: o bursă de studiu in străinătate în Franța, nordul Italiei și Coasta Dalmației. 1925 participă la Salonul Oficial cu 5 lucrări, obține unul din premii; 1926 participă la Salonul Oficial cu 5 lucrari, este premiat; 1927 călătorește impreună cu Iorgulescu-Yor pe malul Siretului și în Transilvania. 1928 a doua expoziție personală in sălile Academie Artelor Decorative; participă la Salonul Oficial; 1929 expune la Salonul Oficial doua peisaje; participă cu lucrări la Salonul de toamnă de la Paris; 1930 expune la Salonul Oficial și la expoziția de artă românească de la Gemeente Museum voor Moderne. Între anii 1930 - 1933 frecventează atelierul lui Tonitza din str. Popa Soare. 1932 expune la Salonul Oficial.

A doua perioadă de creație 1933 - 1937. Deschide a treia expoziție personală într-un magazin situat în Calea Victoriei nr.88 lânga cafeneaua Corso 1933, participă la expoziția Grupul Nostru și la Salonul Oficial; 1934 cea de a patra expoziție personală Sala Ileana, prefața catalogului este făcută de Francisc Șirato; expozitia Grupul Plastic; devine membru al Socetății Tinerimea Artistică expune la Sala Dalles; 1935 participă la expoziția grupării Contimporanul; Tinerimea Artistică; Salonul de desen și gravură. 1936 expoziția Contimporanul a patra și ultima a socetății.

A treia perioadă de creație 1937 - 1940. Participă la expoziția Tinerimii Artistice, Salonul Oficial și Expoziția Internațională de la Paris. 1938 participă la Salonul oficial. 1939 deschide cea de a cincea expoziție personală la Sala Dalles, în paralel cu Ion Țuculescu și O. Angheluta .

A patra perioadă de creație 1940 - 1944. Participă la Trienala de la Milano; expune la Tinerimea Artistică; Expoziția Lunii Bucureștilor; 1941 Salonul Oficial. 1942 - 1943 expune la Tinerimea Artistică. În 1944 încetează din viață și este înmormantat la Cimitirul Sf.Vineri .

Opera[modificare | modificare sursă]

Reprezentant al unei direcții derivate din postimpresionism, Vasile Popescu găsește sursa plăcerii estetice în senzația imediată. Subiectul tablourilor ca în cazul multor artiști postimpresioniști, apartin experienței cotidiene pentru a sublinia prin intensitatea lirismului, depășirea convențiilor legate de subiectul literar. Reprezentând în acest fel tranșant problema a ceea ce reprezintă, se pot cita aici ciclurile de naturi moarte cu oglindă și variantele la Castel reflectat în apă, artistul se arată interesat să comunice impresiile sale într-un mesaj pur pictural.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Oxford Grove Art: Vasile Popescu

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Ioana Vlasiu, Vasile Popescu, București 1971
  • C. Prut, Dicționar de Artă Modernă
  • Ruxandra Dreptu, Expoziția Retrospectivă Vasile Popescu, București, 1998