Emil Mereanu
| Emil Mereanu | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1]  |
| Decedat | (88 de ani) |
| Ocupație | sculptor |
Modifică date / text  | |
Sculptor: Emil Mereanu
Emil (Emanoil) Mereanu (n. 11 iulie 1903, Roșiori de Vede, județul Teleorman – d. 3 august 1991, București) a fost un sculptor român, reprezentant al curentul modernist român, influențat la un moment dat și de realismul socialist.
A absolvit Academia de Arte Frumoase, promoția 1934, apoi Seminarul pedagogic „Titu Maiorescu”, în 1935. A beneficiat de bursa „D. Paciurea” în anii 1935-1936.
Ca sculptor a debutat în 1932 și a participat la expoziții colective din țară și străinătate. A avut expoziții personale la București, în 1932, 1935, 1937, la Anvers, Belgrad, Budapesta, Novi Sad, Tel Aviv 1984, Titograd, Zagreb 1966.[2]
Premii
[modificare | modificare sursă]- Premiul Ministerului Artelor, 1937,
- Premiul Tinerimea Artistică, 1938,
- Premiul Simu, 1943.
- Ordinul Muncii clasa a III-a, pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul artelor plastice, 1963.[3]
- Ordinul „Meritul Cultural” clasa a III-a (1968) „pentru activitate deosebită în domeniul artelor plastice”[4]
Opera (selecție)
[modificare | modificare sursă]- Bustul lui Dumitru Theodor Neculuță, amplasat în 1953 în Parcul Carol din București.[5]
- Bucurie, grup statuar amplasat în Parcul Floreasca din București.
- Bustul lui Andrei Jdanov, pentru Academia Ștefan Gheorghiu din București, sub influența realismului socialist.
- Monumentul Ostașului Român din Satu Mare, ridicat în 1963. Pe un soclu în formă de trunchi de piramidă, placat cu travertin, se află așezată statuia, cu o înălțime de 3,50 m, lucrată în piatră, care reprezintă un ostaș român, ținând în mâna stângă stindardul biruinței, tricolorul, ridicat în poziție verticală, iar în dreapta o ramură de stejar lipită de faldurile tricolorului, ca simbol al tăriei armatei române.[6]
- Obeliscul lui Avram Iancu, inaugurat în 1972 în orașul Baia de Criș, spre a comemora centenarul moții lui Iancu. Obeliscul, cu o înălțime de 8 m, este realizat în travertin de Banpotop, îl reprezintă pe Iancu în mărime naturală însoțit de scene simbolice din timpul revoluției de la 1848 și are următoarea inscripție: AVRAM IANCU 1824- 1872".[7]
- Monumentul Independenței din Craiova, inaugurat în anul 1980 în scuarul din fața Liceului de Arte Plastice. Constă dintr-o coloană de piatră de 13 m înălțime și un basorelief din beton placat cu travertin pe interiorul unui arc cu dimensiunile de 11 m lățime și 1,75 m înălțime. Pe fațada coloanei sunt înscriși anii centenarului Războiului de Independență: "1877-1878", iar basorelieful redă două momente din război: trecerea Dunării de către armata română și un atac al trupelor române contra celor turce.[8]
- Monumentul Independenței din Calafat, inaugurat în anul 1980. Comemorează eroii căzuți în timpul Războiului de Independență.[9]
- Statuia "Arta", la Casa de Cultură din Ploiești.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Emil Mereanu, Allgemeines Künstlerlexikon Online
- ^ Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza“, Facultatea de Arhivistică
- ^ „Decretul nr. 711/1963 pentru conferirea de ordine și medalii unor cadre artistice și tehnice”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 640 din 1968 privind conferirea de ordine și medalii unor membri ai Uniunii artiștilor plastici din Republica Socialistă România, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul IV, nr. 140, Partea I, luni 4 noiembrie 1968, p. 1265.
- ^ „Dumitru Theodor Neculuță”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Primăria Satu Mare”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Baia de Criș • locuri și monumente
- ^ „Monumentul Independenței din Craiova”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Monumentul Independentei”. Arhivat din original la . Accesat în .
