Alexandru Moser Padina

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Alexandru Moser Padina
Alexandru Moser Padina - autoportret.jpg
Autoportret
Date personale
Născut1904 Modificați la Wikidata
Decedat1992 (88 de ani) Modificați la Wikidata
Ocupațiepictor Modificați la Wikidata

Alexandru Moser Padina (n. 1904, Padina, Județul Buzău - d. 1992, Zürich, Elveția) a fost un pictor român peisagist, considerat drept unul din cei mai buni pictori români interbelici.

Între 1925 și 1933 a studiat pictura la Academia de Arte și în diferite ateliere de artă din București.[1]

A deschis prima sa expoziție personală la 14 februarie 1932 în sala Mozart din București.[1]

În 1933 a trecut examenul în vederea atestării sale ca pictor de biserici, fiind declarat „pictor artist ortodox”. Între 1934-1938 a lucrat la restaurarea picturii interioare a patru biserici din țară: în 1936 la Sf. Gheorghe din Ploiești și Sf. Gheorghe din Giurgiu, în 1937 la Maica Domnului din Dascălul Creață, iar în 1938 la Adormirea Maicii Domnului din Nebliu Slobozia.[1]

Între 9 mai și 9 iulie 1935 a participat la expoziția „Peisagiul Bucureștean” deschisă în foyerul Teatrului Comedia iar în anul 1936 a participat la Salonul Oficial cu două lucrări cu același titlu „Peisagiu din Balcic”, aflate astăzi în patrimoniul Muzeului Național de Artă și respectiv al Muzeului de Istorie și Artă al Municipiului București, care l-au consacrat ca pictor.[1] În 1942, Alexandru Padina s-a numărat printre cei 20 de pictori ce au reprezentat Pavilionul României, special compus din șase săli mari în care erau expuse 68 de lucrări a douăzeci de pictori și 10 sculptori români; participanți la cea de a XXIII-a Bienală de la Veneția.[1]

La 16 august 1947 lui Alexandru Padina i-a fost conferit gradul de Cavaler al ordinului Meritul Cultural de către regele Mihai I al României.[1]

În 1947 a emigrat în Elveția, unde a continuat să picteze, fără a-și schimba stilul, până la moartea sa. Lucrările sale din Elveția se încadrează în pictura elvețiană contemporană, pictorul ocupând un loc onorabil în dicționarele elvețiene de artă.

Muzee din România care expun lucrări ale pictorului[modificare | modificare sursă]

Citate despre Alexandru Padina[modificare | modificare sursă]

„Padina avea un frumos talent. I-am reținut câteva peisaje din Pitești, Podul de pe Argeș, vederi din marginea Bucureștiului, de la Tei, o perspectivă de acoperișuri de case din central capitalei. A pictat și un expresiv și colorat portret al soției mele, etc.”
Krikor H. Zambaccian, în Însemnările unui amator de artă, Editura LiterNet, 2004

Note[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]