Aurel Vlad

Pentru un sculptor, vedeți Aurel Vlad (sculptor).

Aurel Vlad
Date personale
Născut	25 ianuarie 1875 Turdaș, Austro-Ungaria
Decedat	2 iulie 1953 (78 de ani) Sighet, România
Cetățenie	România  Ungaria
Ocupație	avocat[*]​ politician
Limbi vorbite	limba română
Ministru al Afacerilor Interne
În funcție 16 decembrie 1919 – 27 decembrie 1919
Ministru al finanțelor
În funcție 1 decembrie 1919 – 23 februarie 1920
Deputat în Adunarea Națională a Ungariei
În funcție 21 mai 1906 – 21 martie 1910
Circumscripția	szászvárosi választókerület[*][[szászvárosi választókerület (district electoral defunct din Ungaria)|​]]
Legislatură	1906–1910-es parlamenti ciklus[*][[1906–1910-es parlamenti ciklus (1906-1910 legislative term of the Hungarian Parliament)|​]]
Grup parlamentar	Partidul Național Român
În funcție 17 februarie 1905 – 19 februarie 1906
Circumscripția	szászvárosi választókerület[*][[szászvárosi választókerület (district electoral defunct din Ungaria)|​]]
Legislatură	1905–1906-os parlamenti ciklus[*][[1905–1906-os parlamenti ciklus (1905-1906 legislative term of the Hungarian Parliament)|​]]
Grup parlamentar	Partidul Național Român
În funcție 30 iunie 1903 – 3 ianuarie 1905
Circumscripția	dobrai választókerület[*][[dobrai választókerület (district electoral defunct din Ungaria)|​]]
Legislatură	1901–1905-ös parlamenti ciklus[*][[1901–1905-ös parlamenti ciklus (1901-1905 legislative term of the Hungarian Parliament)|​]]
Grup parlamentar	Partidul Național Român
Partid politic	PNR

Bustul lui Aurel Vlad, ridicat în Alba Iulia

Aurel A. Vlad (n. 25 ianuarie 1875, Turdaș, Austro-Ungaria – d. 2 iulie 1953, Sighet, România) a fost avocat, doctor în drept, promotor al Unirii din 1918, membru în Consiliul Dirigent, membru al Partidului Național Român și apoi fondator și fruntaș al P.N.Ț., a fost ministru de finanțe al României în anii 1919-1920, ministru al Cultelor și Artelor în anii 1928-1929, precum și ministru al Industriei și Comerțului în anii 1929-1930, în guvernul Maniu.

Biografie și familie

Aurel Vlad s-a născut la 25 ianuarie 1875, în Orăștie. A fost fiul avocatului Alexandru Claudiu Vlad și al Aureliei, fiica lui George Barițiu.

La vârsta de 30 de ani s-a căsătorit cu Ana Adamovici, proprietară la Bobâlna, Hunedoara.

Studii și activitate profesională

Urmează școala primară și apoi Liceul Reformat „Kocsárd Kún” din Orăștie, obținând în toate clasele cele mai bune rezultate. Avea înclinație spre matematici și limba latină. Printre dascălii săi s-a numărat și Elie Cristea, viitorul Patriarh al României întregite.

A continuat să studieze Dreptul la Budapesta, obținând în anul 1898, titlul de doctor în drept.

ȘI-a făcut stagiatura ca avocat în orașul Hațeg, a debutat ca avocat la Deva, iar în anul 1901 se mută la Orăștie, unde este numit al doilea director al Băncii „Ardeleana”.

În anul 1902 inființează ziarul „Libertatea”.

A fost director și proprietar al ziarului „Solia Dreptății” din Orăștie.

Participând la alegerile parlamentare, Aurel Vlad, a pătruns ca deputat în Parlamentul de la Budapesta, în anul 1903 în urma victoriei asupra candidatului oficial al guvernului, la Dobra.

Aurel Vlad a jucat un rol deosebit în revoluția din toamna anului 1918, fiind ales președintele Consiliului Național Român din Orăștie. În urma Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918, Aurel Vlad a fost ales membru în Consiliul Dirigent, repartizându-i resortul finanțelor.

A avut ca misiune eliminarea monedei străine de pe teritoriul Ardealului și unificarea monetară cu Vechiul Regat. În anii care au urmat, a fost numit ministru al Finanțelor și ministru al Industriei și Comerțului în guvernările țărăniste.

A făcut parte din Sinoadele și Congresele Bisericii Ortodoxe.

A fost arestat de Securitatea din Sibiu în noaptea de 5/6 mai 1950, în Noaptea demnitarilor, la vârsta de 75 ani, a fost adus la Închisoarea Sighet la 7 mai, fiind „internat” pe timp de 24 luni. Ulterior, a fost încadrat în Decizia M.A.I. nr. 334/1951. Deși murise deja în penitenciarul Sighet la 2 iulie 1953, conform Deciziei M.A.I. numărul 559 din 6 august 1953, pedeapsa i-a fost majorată cu 60 de luni.

Onoruri

În 1939, Aurel Vlad a fost decorat cu Ordinul Național Serviciul Credincios.

În anul 1999 Aurel Vlad a fost declarat Cetățean de Onoare al Orăștiei (post - mortem).

Legături externe

• Personalități orăștiene
• Aurel Vlad
• Scoala Dr.Aurel Vlad^{[nefuncțională]}