Constantin Daniel Rosenthal

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Constantin Daniel Rosenthal
RosenthalINegulici.PNG
Portretul lui Rosenthal de Ion Negulici
Date personale
Născut
Pesta, Ungaria
Decedat (31 de ani)
Pesta, Ungaria
Cetățenie România
Ocupație pictor
Constantin Daniel Rosenthal - România Revoluţionară (modelul este Maria, soția lui C.A. Rosetti)

Constantin Daniel Rosenthal (n. 1820 - d. 23 aprilie 1851) a fost un pictor și revoluționar român de etnie evreiască.

Date biografice[modificare | modificare sursă]

Constantin Daniel Rosenthal s-a născut la Budapesta, într-o familie de negustori evrei.

A absolvit Academia de bele-arte din Viena. Se împrietenește cu Ion Negulici, cu Constantin A. Rosetti și cu alți tineri din generația pașoptistă. În 1842 se stabilește la București, grație pictorului Ioan D. Negulici, ca trimis al masoneriei, pentru a sprijini mișcarea de trezire națională care a generat revoluțiile de la 1848. A fost membru al societății secrete Frăția, din cercul lui C. A. Rosetti, împreună cu care a plecat în emigrație după înfrângerea revoluției de la 1848, spre a reveni mai apoi la Pesta.[1]

În anul 1845, este inițiat, în Franța, în Loja Trandafirul Perfectei Tăceri, apoi în 1846 a fost ales Maestru de Ceremonii, iar în 1847 a primit gradul de Maestru în aceeași lojă din capitala Franței.[2]

Constantin Daniel Rosenthal studiază și pictează la Paris și Londra în anii 1845-48, în condiții materiale dificile[3]. La Paris devine membru al Societății studenților români din Paris. A trecut la creștinism în 1847 și și-a luat prenumele Constantin.

În 1848 revine la București și participă activ la revoluția română din 1848, fapt pentru care guvernul revoluționar îi acordă naturalizarea. O însoțește cu devotament pe Maria Rosetti (soția lui C.A. Rosetti, care avea un copil de doar patru luni), pornită în ajutorul grupului de revoluționari proscriși, printre care se afla și soțul ei, duși de turci cu o mizerabilă ghimie în susul Dunării spre a fi scoși din țară în Austria, în septembrie 1848. Merge și el un timp la Paris, dar trăiește în exil în Elveția și la Graz. Apoi, pleacă spre Ardeal cu o misiune din partea comitetului revoluționar român de la Paris. Este arestat la Budapesta, având asupra lui materiale revoluționare. Moare în noaptea de 22 spre 23 aprilie 1851[4], în urma torturilor suferite în închisoare, fără să-și fi trădat prietenii și tovarășii de luptă[5].

Lucrări[modificare | modificare sursă]

Pictură[modificare | modificare sursă]

  • România rupându-și lanțurile pe Câmpia Libertății
  • Portretul Mariei Rosetti
  • Anica Maniu cu copilul
  • Portretul lui Nicolae Golescu
  • Portretul lui Teodor Arion
  • România revoluționară
  • Portretul lui Nicolae Bălcescu

Sculptură[modificare | modificare sursă]

În ziua de 23 iunie 1848 in Piața Vorniciei din București a fost inaugurată prima statuie de for public intitulată „Statuia Libertății” sau „România Deliverată”, operă a lui Constantin Rosenthal. Statuia, în stil neoclasic, reprezenta o alegorie a ideilor pașoptiste, sub chipul unei femei ținând în mâini o cumpănă și o cruce, amplasată pe un piedestal de piatră. De frica unei intervenții ale trupelor otomane și rusești, caimacamul conservator Emanoil Băleanu a dispus ca în noaptea de 28 spre 29 iunie 1848 statuia să fie distrusă. Pașoptiștii au condamnat acest gest de distrugere a unei opere de artă, numindu-l un act de vandalism.[6]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Ecaterina Țarălungă: Personalități Românești - Dicționar, p. 751.
  2. ^ http://tratatuldeistorieamasoneriei.ro/ilustiri_fm.html tratatuldeistorieamasoneriei.ro - Constantin Daniel Rosenthal
  3. ^ C.A. Rosetti vorbește adesea despre Rosenthal în Jurnalul său
  4. ^ Documente și manuscrise literare, vol. II, Editura Academiei RSR, București, 1969, nota 65, p. 344.
  5. ^ Într-o altă variantă asupra morții lui Rosenthal se spune că s-ar fi sinucis, ca să nu fie obligat să-și deconspire prietenii. O notă din Jurnalul lui C.A. Rosetti (însemnare din 5 februarie 1852), care spune: „Să piară un om atât de sfânt și să nu se dea nici trupul mamei sale”, sugerează mai degrabă faptul că Rosenthal ar fi fost desfigurat de torturi și de aceea trupul lui nu a fost dat familiei. Niciuna din cele două variante ale morții sale nu a putut fi verificată istoric.
  6. ^ Importanța monumentelor de for public – statui în viața culturală a orașului București

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Constantin Daniel Rosenthal