Elena Alexandrina Bednarik
Elena Alexandrina Bednarik | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Elena Alexandrina Barabaș ![]() |
Născută | ![]() București, România ![]() |
Decedată | (55 de ani) ![]() Mogoșoaia, Ilfov, România ![]() |
Căsătorită cu | Ignat Bednarik ![]() |
Copii | Beatrice Bednarik ![]() |
Cetățenie | ![]() ![]() |
Ocupație | pictoriță ![]() |
Activitate | |
Pseudonim | Helene Bednarik ![]() |
Studii | Academia de Arte Frumoase din München, Universitatea Națională de Arte București ![]() |
Profesor pentru | Eliza Zamfirescu, Ion Șahighian, Maria Bănică, Cornelia Pillat |
Mișcare artistică | Cenaclul Idealist ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Elena Alexandrina Bednarik (n. , București, România – d. , Mogoșoaia, Ilfov, România) a fost o profesoară de desen, pictoriță și decoratoare română, care a semnat majoritatea lucrărilor sale cu numele Helene Bednarik.
Absolventă a Școlii Naționale de Arte din București, clasa de pictură a profesorului Dimitrie Serafim, în 1908. Între 1909 - 1912 studiază la Academia Regală de Arte din München, (Akademie der Bildenden Künste München). Elena Alexandra Barabaș a fost profesoară de desen și pictură la liceele: „Principesa Elena” din Brașov, «Domnița Ileana” și Notre-Dame din București. A ținut cursuri de stilizare, desen și pictură la Academia Liberă a soților Bednarik, în București, Calea Victoriei nr.162, unde i-a avut elevi pe: Elisa Leonida Zamfirescu, Ion Șahighian, Maria Bănică-Orăscu, Cornelia Pillat. S-a remarcat atât ca acuarelistă cât și ca artistă decoratoare. Opera artistică cuprinde lucrări de pictură, desen, acuarelă, metaloplastie, piele repusată și broderie. În acuarelă a abordat teme diverse, de la scene de interior până la peisaj și portret. Cele mai cunoscute fiind naturile statice cu flori. În arta decorativă s-a remarcat prin piese de mari dimensiuni și o subtilă armonie dintre stilul neoromânesc și stilul 1900. A fost o apropiată a mișcării de emancipare a femeii din perioada interbelică, precum și o colaboratoare a revistei Drepturile Femeii, condusă de prietena sa Eugenia de Reuss -Ianculescu.
A fost soția pictorului acuarelist Ignat Bednarik și membră a Cenaclului Idealist.
Expoziții[modificare | modificare sursă]
- 1910 A expus la Paris, în cadrul Salonului de toamnă, ca elev merituos al Școlii de Arte Decorative din München
- 1913 Asociația Artistică
- 1913, 1915, 1917, 1924 Salonul Oficial
- 1915 Expoziția Cenaclului Idealist
- 1915, 1917 Sălile Bibliotecii Ateneului Român, Salonul Ateneului Român, (împreună cu Ignat Bednarik)
- 1928 Sala Mozart, (împreună cu Ignat Bednarik)
- 1928-1931 Salonul Ateneului
- 1929 Expoziție Sala Mozart
- 1933 Cercul Artistic
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Lio Bachelin, în „La Politique”, nr.3, 6 martie 1919
- Constanța Zissu, Atelierul artiștilor Bednarik, în Revista Drepturile Femeii, mai 1915, p. 63-64, București
- Leontin Iliescu, Cenaclul Idealist, în Universul literar, mai 1915
- Ion Uescu, Creațiile Doamnei Elena Bednarik, 1915, București
- Al. Agnese, „Bazarul Artistic Bednarik” în Ilustrațiunea Națională (1914), martie, p. 6.
- Victor Bilciurescu, (Expoziții la Mozart) „Dna Elena Bednarik și V. Piskariov” în Universul, XIVII (1929), nr. 283, dec. 6, p.6.
|