Nora Steriadi

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Nora Steriadi
Date personale
Nume la naștere Eleonora Condrus Modificați la Wikidata
Născută Modificați la Wikidata
Cartiu, România Modificați la Wikidata
Decedată (59 de ani) Modificați la Wikidata
Căsătorită cu Jean Alexandru Steriadi Modificați la Wikidata
Cetățenie Flag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupație pictoriță
decorator[*] Modificați la Wikidata
Activitate
Studii Académie de la Grande Chaumière  Modificați la Wikidata
Mișcare artistică Tinerimea artistică  Modificați la Wikidata

Nora Steriadi (nume la naștere Eleonora Condrus, n. 1889, Cartiu, Gorj - d. 1948)[1] a fost o pictoriță și artistă decorator român. A făcut studii la Académie de la Grande Chaumière din Paris și a avut numeroase expoziții în România și în străinătate.

Biografie[modificare | modificare sursă]

La optsprezece ani, în anul 1907, s-a căsătorit cu pictorul Jean Alexandru Steriadi. După informațiile furnizate de biograful lui Jean Alexandru Steriadi - Călin Dan, Steriadi ar fi cunoscut-o pe Nora la Paris în anul 1905.[2] În plus, Călin Dan a menționat anul nașterii Eleonorei ca fiind 1894.[2] În continuare, istoricul de artă a făcut precizările cu privire la motivul pentru care Nora se afla la Paris, Steriadi fiind desigur la studii la Academia Julian. Ca urmare, Nora se afla acolo, după unii cercetători, pentru că urma cursurile de sculptură la aceeași instituție de învățământ ca și Steriadi,[3] iar după alții la Académie de la Grande Chaumière.[4] Petre Oprea a precizat și profesorii de la Grande Chaumière: Jean Antoine Injalbert și la desen Primer(?) și Maurice Denis. Incertitudinile asupra datei nașterii sunt următoarele: Eleonora Costescu - 1884,[5] Petre Oprea pomenește în titlul studiului anul 1885, dar indică în text anul 1889,[5] și Călin Dan dă anul 1894.[2]

Tapiserie după motivul de la Hurezi

În al doilea deceniu al secolului al XX-lea, împreună cu mai mulți pictori ca Nicolae Tonitza, Ion Theodorescu-Sion, Camil Ressu etc., a produs în atelierul de olărie de artă românească Troița, obiecte tradiționale de ceramică: vase pentru flori, farfurii, urcioare, sfeșnice etc. Atelierul de artă a fost înființat de către Armand Naumescu și a coagulat în jurul lui pe promotorii curentuluii naționalist aflat atunci la mare vogă și care reprezenta o încercare de a fundamenta un stil național care să aibe la bază autenticul lumii rurale din România.[6] Vase ceramice populare ale acelei perioade de creație se regăsesc astăzi în mai multe muzee din România ca și în fostele colecții private ale lui Barbu Slătineanu, George Oprescu, Jean Alexandru Steriadi și Nora Steriadi.[7]

A realizat în anul 1932, împreună cu zece călugărițe, broderia comandată de Martha Bibescu pentru un perete din dormitorul regal de la Mogoșoaia, având înfățișate armele Valahiei și Moldovei.[8] Broderia face parte din exponatele Muzeului Național de Artă și face parte integrantă din colecțiile castelului de la Mogoșoaia. O tapiserie din mătase de 50 mp a fost realizată după tabloul votiv de la Mănăstirea Hurezi.[9]

Alături de Maria Stănculeanu, M. Ciucă, George Olszweski, I. Cantacuzino și Eugen Stătescu, Nora Steriadi a fost printre cei care donat de obiecte de artă Bibliotecii Academiei Române în anul 1939.[10]

A participat cu o serie de mozaicuri la expozițiile Tinerimii române[11] și la cele ale Salonului oficial.[12]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ www. artnet.ro: Nora Steriadi - accesat 28 februarie 2018
  2. ^ a b c Călin Dan... pag. 76
  3. ^ Eleonora Costescu: în studiul Nora Steriadi, în Arta nr. 7 din 1971, pag. 30-31
  4. ^ Petre Oprea: în studiul Mozaicul modern în România - Nora Steriadi (1885-1948, în Studii și cercetări de istoria artei, SCIA - 1981, pag. 161-176
  5. ^ a b Călin Dan... pag. 60
  6. ^ Dialog cu Dan Perjovschi la finalul expoziției: Mitul național. Contribuția artelor la definirea identității românești (1830 - 1930) - de Eduard Vasilică, accesat 28 februarie 2018
  7. ^ www.muzee-valcea.ro: Muzeul de Artă Vâlcea - accesat 28 februarie 2018
  8. ^ www.formula-as.ro: Renaștere la Palatul Brancovenesc de la Mogoșoaia - Casa Marthei Bibescu, transformată în expoziție de pictură - accesat 28 februarie 2018
  9. ^ www.palatebrancovenesti.ro: Palatul renaște din ruină - accesat 28 februarie 2018
  10. ^ Petre Oprea: George Oprescu, muzeograf, p. 52
  11. ^ Petre Oprea: Artiști participanți la expozițiile Societății Tinerimea Artistică (1902-1947), Editura Maiko, București, 2006, pag. 25-85
  12. ^ www.cimec.ro: Salonul oficial pictură și sculptură 1944 - accesat 28 februarie 2018

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • ro Călin Dan: Jean Alexandru Steriadi, Editura Meridiane, București, 1988
  • fr Mircea Deac - Jean Al. Steriadi. – București: Meridiane, 1962. – 84 p.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Nora Steriadi