Nicolae Colan

S-a născut la 28 noiembrie 1893, în satul Arpatac (azi, Araci), satul de reședință al comunei Vâlcele, jud. Covasna. După ce a absolvit școala primară din sat, a început liceul la Colegiul maghiar „Székely Miko” din Sfântu Gheorghe (1906), dar s-a transferat, în 1907, la „Liceul Ortodox Andrei Șaguna” din Brașov (1907 - 1914)^[1].

După terminarea liceului, a urmat primii doi ani ai Seminarului Teologic-Pedagogic „Andreian” din Sibiu, dar, la intrarea României în Primul Război Mondial, Nicolae a trecut Carpații, stabilindu-se la București. După ocuparea Bucureștiului, s-a mutat la Roman, în Moldova, până la Marea Unire din 1918, când a revenit la Sibiu, și a terminat Seminarul din Sibiu. A obținut licența la Facultatea de Teologie din București cu teza ,,Stilul lui Dimitrie Cantemir în scrierile lui românești"^[2].

Episcop al Clujului și Mitropolit al Ardealului[modificare | modificare sursă]

Episcop al Clujului[modificare | modificare sursă]

Între anii 1921-1922, a fost secretar arhiepiscopal la Sibiu, iar din 1922 a fost profesor provizoriu de Studiul Noului Testament, unde a devenit titular în 1924. Din 1928, a devenit rector al aceluiași institut, până în 1936.

În 1934, a fost hirotonit preot, și în 1935 a fost hirotesit protoiereu. După decesul episcopului Nicolae Ivan, Sfântul Sinod l-a ales pe protoiereul Nicolae Colan spre a fi episcopul Clujului. După ce a fost călugărit (cu același nume de botez), a fost hirotonit arhiereu la Catedrala Mitropolitană din Sibiu (31 mai 1936), și întronizat la Cluj (29 iunie, același an).

Ca episcop al Clujului, a fost singurul episcop ortodox care, în urma Dictatului de la Viena (1940), a rămas în ,,teritoriul vremelnic ocupat", preluând și eparhiile Maramureșului, Oradiei și Sibiului^[3]. A înființat, în 1944, un liceu mixt ortodox la Cluj, care, în 1945, s-a bifurcat în Liceul ortodox de băieți „Mitropolitul Simion Ștefan” și Liceul ortodox de fete „Doamna Stanca”. După desființarea Institutului Teologic Ortodox din Cluj, cele două școli au devenit, cu niște eforturi considerabile ale episcopului Nicolae, Școală medie de cântăreți bisericești (1952 - 1954), Seminar Teologic Liceal Ortodox cu cinci, respectiv patru ani de studiu (1955 - 2012), și Seminar Teologic Ortodox cu învățământ primar, gimnazial și liceal. Din 2021, școala poartă numele de Colegiul Ortodox „Mitropolit Nicolae Colan”, în onoarea fondatorului^[4].

A fost ales membru titular al secțiunii istorice a Academiei Române în locul rămas vacant prin decesul lui Nicolae Titulescu.^[5] Discursul său de recepție a fost ținut în mai 1945, la care i-a răspuns, potrivit uzanțelor academice, prof. univ. dr. Silviu Dragomir.^[5]

Mitropolit al Ardealului[modificare | modificare sursă]

În1957, a fost ales Mitropolit al Ardealului după ce postul a rămas vacant, (Iustin Moisescu devenind mitropolit al Moldovei) datorită reputației pe care o câștigase în urma Dictatului de la Viena. A fost întronizat în 26 mai 1957, de către patriarhul Iustinian Marina, eveniment la care a participat inclusiv directorul Departamentului Cultelor, Dumitru Dogaru. A păstorit Ardealul timp de zece ani, până la moartea sa, la 15 aprilie 1967.

Inițial, a fost înmormântat în apropierea bisericii din Rășinari, Sibiu, lângă mausoleul lui Andrei Șaguna, iar mai târziu osemintele sale au fost mutate în Cripta Mitropoliților Ardealului de la Mănăstirea Sâmbăta de Sus.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Lista episcopilor Maramureșului

Note[modificare | modificare sursă]

^ „Mitropolitul Nicolae Colan”. Mitropolia Clujului. Accesat în 4 februarie 2022.
^ „Mitropolitul Nicolae Colan”. Mitropolia Clujului. Accesat în 4 februarie 2022.
^ „Mitropolitul Nicolae Colan”. Mitropolia Clujului. Accesat în 4 februarie 2022.
^ „Colegiul Ortodox "Mitropolitul Nicolae Colan" Cluj-Napoca”. www.facebook.com. Accesat în 4 februarie 2022.
^ ^a ^b Grigorie T. Marcu, „Note și informații”, în Revista Teologică, Sibiu, anul XXXV, nr. 5, mai 1945, p. 216.

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

Pastorație și istorie la episcopul Nicolae Colan în Transilvania: 1940 - 1944, Dorel Man, Editura Renașterea, 2007
Biserica neamului si unitatea limbii romanesti, discurs rostit la 28 mai 1945 în ședință publică solemnă de Episcopul Nicolae Colan, Academia Română, Discursuri de recepție.
Lăcătușu, Ioan (coord.). Genealogia familiei Colan. Sfântu Gheorghe, Editura Eurocarpatica, 2012, 200 p.