Micaela Eleutheriade
 | Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol. Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor. |
| Micaela Eleutheriade | |
.jpg) | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Micaela Eleutheriade  |
| Născută | [1] București, România |
| Decedată | (82 de ani)[1] București, România |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | pictoriță |
| Limbi vorbite | limba română |
| Activitate | |
| Domeniu artistic | pictură |
| Studii | Universitatea Națională de Arte București |
| Pregătire | Cecilia Cuțescu-Storck, Dimitrie D. Mirea, Ipolit Strâmbescu |
| Mișcare artistică | Tinerimea artistică |
Modifică date / text  | |
Micaela Eleutheriade (n. , București, România – d. , București, România) a fost una dintre marile pictorițe române și descendentă directă, prin mamă, din familia pictorului Gheorghe Tattarescu.[2]
Biografie
[modificare | modificare sursă]Micaela Eleutheriade a urmat școala primară și gimnaziul în București.[3] În perioada 1918-1924 și-a continuat studiile la Școala Națională de Arte Frumoase din București, unde i-a avut ca profesori pe Cecilia Cuțescu-Storck, Dimitrie Mirea și Ipolit Strâmbu.[4]
S-a perfecționat în domeniul artelor urmând cursuri la Academia Ranson din Paris, între anii 1924-1927, sub îndrumarea pictorului francez Roger Bissière.[4]
A debutat artistic în 1926, la „Salon des Independants” din Paris și la „Salonul de primăvară” din București. A obținut în 1931 Premiul Salonului Oficial din București. Au urmat expoziții personale, precum cea de la Sala Dalles din 1936, și de grup, printre care cele organizate la Galeria Căminul Artei în 1942. În 1959 a organizat o expoziție retrospectivă la Pavilioanele de Expoziție din Parcul Herăstrău, iar în 1965 a participat la expoziția anuală de grafică din sala Simu din București.
Micaela Eleutheriade a făcut parte, între anii 1932-1936, din grupările Grupul Nostru și Femeile Pictore. În 1933 a fost membră a Grupului Plastic Criterion.[5]
A expus împreună cu Margareta Sterian, Lucia Dem. Bălăcescu, Milița Petrașcu. Și-a donat majoritatea lucrărilor Muzeului Național de Artă al României.[6]
Antologie de texte critice
[modificare | modificare sursă]- Dan Grigorescu - De o mereu tânără expansivitate și exuberanța, chibzuind, în același timp, asupra dreptei măsuri, a echilibrului desăvârșit, Micaela Eleutheriade se înscrie pe deplin artei românesti. O tradiție pe care și-o însușește cu naturalețe, prin temperament, prin apartenența la un spirit ce s-a ivit pe aceste pămînturi și s-a rostit întotdeauna prin opere ce sintetizează nazuința spre marea frumusețe, întotdeauna simplă și limpede".
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b Pictori comentați de Petre Oprea, București, 2018, pag. 32
- ^ Ţarălungă, Ecaterina (2019). Enciclopedia identității românești. 2: Personalităţi. AGIR. p.286
- ^ Marcu, George (). Femei de seamă din România. De ieri și de azi. Meronia. p. 193.
- ^ a b Prut, Constantin (). Dicționar de artă modernă. Albatros. p. 134-135.
- ^ Oprea, Petre (). Societăți artistice bucureștene,. București: Editura Meridiane. pp. 97–98.
- ^ Deac, Mircea; Octavian, Tudor (). 300 de pictori români: Dicționar de pictură românească modernă. Noi Media Print. p. 27.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Marin Mihalache, Pictura românească în imagini, Ed.Meridiane, București, 1970 (ediția a II-a, 1976)
- Dan Grigorescu, Pictura românească în imagini, Ed.Meridiane, București, 1970
- Marin Mihalache, Bucureștiul văzut de pictori, Ed.Sport-Turism, București, 1975
- Octavian Barbosa, Dicționarul artiștilor români contemporani, Ed.Meridiane, București, 1976
- Deac, Mircea; Octavian, Tudor (), 300 de pictori români: Dicționar de pictură românească modernă, București: Editura Noi Media Print
- Prut, Constantin. Dicționar de artă modernă. București: Editura Albatros, 1982
- Frunzetti, Ion. Micaela Eleutheriade. București: Editura Meridiane, 1967
