Sari la conținut

Iosif Iser

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Iosif Iser
Date personale
Născut[1][2][3] Modificați la Wikidata
Boteni, România[4] Modificați la Wikidata
Decedat (76 de ani)[5] Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Etnieevreu Modificați la Wikidata
Ocupațiecaricaturist
pictor
grafician[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniu artisticpictură  Modificați la Wikidata
Mișcare artisticăexpresionism  Modificați la Wikidata
Membru titular al Academiei Române
Iosif Iser, Autoportret

Iosif Iser (nume la naștere Iosif Isidor Rubinsohn 21 mai 1881, București – d. 25 aprilie 1958, București) a fost un pictor și grafician român de origine evreiască[6], membru al Academiei Române. A studiat la München și la Paris.

Stil artistic

[modificare | modificare sursă]

Inițial, a fost inspirat de curentul expresionist, pictând cu linii groase și unghiuri ascuțite, cu un colorit în care predomină tonurile pământoase.

După ce și-a terminat studiile, Iser a lucrat pentru presa socialistă, la Facla și Adevărul, unde a publicat un număr mare de caricaturi. Desenele satirice abordau problemele societății românești, prin prisma conflictului dintre clase, și erau adresate în special monarhiei și burgheziei, subliniind, totodată, rolul mișcării muncitorești.

În perioada de maturitate, pictura lui Iser cuprinde scene de viață, pe teme dobrogene, cu portrete de localnici tătari. În urma unor călătorii în Spania și în Orient, Iosif Iser adoptă o coloristică mai luminoasă, cu tentă exotică, compozițiile capătă echilibru și monumentalitate. A continuat să trateze tema tătarilor, cu lucrarea Tătăroaică în albastru sau Familie de tătari. Mai târziu, a adăugat colecției și o serie de picturi care tratau arlechini.

După Al Doilea Război Mondial, a pictat din nou teme socialiste, în special portrete de muncitori. În 1955 a fost ales membru al Academiei Române. A decedat în 1958, la București.

Perioada desenelor satirice:

  • Aplicarea constituției, 1911
  • 10 mai, purpură și sânge, 1912
  • Holera, 1912
  • Greva, 1912
  • Carol I - 1907, 1913

Perioada de maturitate artistică:

  • Tătăroaică din Medgidia, 1913
  • Peisaj dobrogean, 1918
  • Familie de tătari, 1936
  • Tătăroaica, 1936
  • Odalisca mare în gri și bleu, 1945
  • Arlechin și dansatoare
  • Nud
  • Toledo
  • Autoportret

Perioada socialistă:

  • Portretul muncitorului Lăzărescu
  • Maica Bucurea toarce
  • Țărănci torcând

Prezent în muzee

[modificare | modificare sursă]

Muzeul de Artă din Craiova deține 5 lucrări ale lui Iosif Iser: Peisaj (guașă pe hârtie - 1935)[7], Autoportret (ulei pe carton - 1952/1953) [8], Odaliscă (ulei pe hârtie - nedatat)[9], Arlechin (ulei pe carton - 1938)[10], Arlechinada (ulei pe carton - nedatat)[11].

  1. ^ Iosif Iser, Iser, Iosif[*][[Iser, Iosif (encyclopedia article)|​]] 
  2. ^ Iosif Iser, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în  
  3. ^ Iosif Iser, accesat în  
  4. ^ (PDF) https://www.jewishfed.ro/downloads/realitatea/RE342-343.pdf  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  5. ^ The Fine Art Archive, accesat în  
  6. ^ „Hary Kuller - "Contribuția evreilor din România la cultură și civilizație", în "Realitatea evreiască", nr. 231-232 (1031-1032), 19 mai - 10 iunie 2005, p. 10-11” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  7. ^ „Peisaj”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ Autoportret[nefuncțională]
  9. ^ „Odaliscă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  10. ^ „Arlechin”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  11. ^ „Arlechinada”. Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Iosif Iser

Articole biografice