Nicolae Cocea

Nicolae Cocea
Nicolae Cocea
Date personale
Nume la naștere	Nicolae D. Cocea
Născut	29 noiembrie 1880 Bârlad, România
Decedat	1 februarie 1949 (la 68 de ani) București, Republica Populară Română
Părinți	Dumitru Cocea și Cleopatra
Frați și surori	Alice Cocea
Căsătorit cu	Florica Mille, Gina Manolescu-Strunga, Lila Stănescu
Copii	Dina (cu Florica), Tanți (cu Maria/Zoe Grigorescu), Ioana-Maria (cu Gina), Radu Cocea
Naționalitate	română
Cetățenie	România
Ocupație	avocat, scriitor, jurnalist, publicist, politician comunist
Partid politic	Partidul Comunist Român
Limbi	limba română
Activitatea literară
Mișcare/curent literar	socialism
Subiecte	clasa muncitoare

Nicolae D. Cocea (n. 29 noiembrie 1880, Bârlad - d. 1 februarie 1949, București) a fost un avocat, scriitor, jurnalist, publicist român, politician comunist și mason.

Este fratele lui Alice Cocea și tatăl Dinei Cocea, două actrițe de succes în Franța și respectiv în România. A fost ginerele fondatorului ziarului Adevărul, marxistul Constantin Mille. Între anii 1928 și 1945 a locuit la Sighișoara.

Biografie

Tatăl său a fost generalul de armată Dumitru Cocea, familia Cocea fiind de origine albaneză, descendenți a-i serdarului Gheorghe Cocea. Mama sa, Cleopatra, publicist și jurnalistă, provenită dintr-o familie de mici proprietari agricoli, a avut o mare influență asupra modelării tănărului Nicolae.

Activitatea masonică

Nicolae Cocea un activ francmason, nu se cunosc (încă) locul și data inițierii sale. În decembrie 1944 a făcut parte din comitetul care a convocat toți frații de la gradul 3 în sus, pentru reaprinderea luminilor Masoneriei în România. Activitatea sa masonică mai cunoscută este cea dintre anii 1945-1948. În iunie 1948, este cel care îi informează pe frați în legătură cu intrarea în adormire a Masoneriei românești, impusă de comuniști.

Activitatea literară

Atașat încă din tinerețe mișcării socialiste, a fost membru activ al cercului România muncitoare. De asemenea a condus numeroase publicații legate de aceasta sau a colaborat la ele: Viața socială, Rampa, Viitorul social, Facla, Chemarea.A fost director al unor publicații aflate sub îndrumarea PCR: Era nouă, Reporter.

Având orientare de stânga, critică monarhia, oligarhia și susține cauza Răscoalei din 1907.

În 1917, la Petrograd, îl cunoaște pe Lenin, pentru care resimte o simpatie deosebită și pe care îl evocă în mod elogios, doi ani mai târziu, într-un articol din ziarul Chemarea.

Scrieri

• 1925: O rușine, pamflet prin care susține muncitorimea în perioada puternicelor valuri de proteste sociale de la începutul secolului XX
• 1931: Vinul de viață lungă, roman
• 1933: Fecior de slugă, roman ce demască burghezia
• 1935: Nea Nae
• Canalia, piesă de teatru, o adevărată satiră socială.

Publicații

• scoate revista "Facla" (1910)
• ziarul "L'Entante" (1917-1918)
• tipareste ziarul "Omul liber"
• redactor-responsabil "Era nouă" (1936)
• redactor-responsabil "Reporter" (1937)

Note

Bibliografie

• Eseu de Radu Cernatescu în Asymetria