Romulus Ladea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Romulus Ladea
Romulus Ladea.jpg
Date personale
Născut 17 mai 1901
Jitin, Austro-Ungaria
Decedat 27 august 1970, (69 de ani)
Joița, Republica Socialistă România
Naționalitate  România
Cetățenie Flag of Romania (1965-1989).svg România Modificați la Wikidata
Ocupație sculptor[*]
profesor universitar Modificați la Wikidata
Activitate
Studii Școala de arte frumoase din București, Academia Julian
Pregătire Dimitrie Paciurea, Constantin Brâncuși
Profesor pentru Wilhelm Fabini, Ion Vlasiu
Opere importante Grupul statuar Școala Ardeleană din Cluj
A influențat pe A fost fondatorul școlii românești de sculptură modernă
Premii 1964 - Maestru Emerit al Artei
Grupul statuar „Școala Ardeleană” din Cluj, operă a sculptorului Romulus Ladea

Romulus Ladea, cunoscut și ca Romul Ladea, (n. 17 mai 1901, Jitin, Caraș-Severin - d. 27 august 1970, Joița, zona Arcuda, județul Giurgiu) a fost un sculptor român, profesor universitar la Cluj.

Viața și studiile[modificare | modificare sursă]

Romulus Ladea s-a născut în Banatul românesc, într-o familie de țărani puternic legați de arta, cultura și obiceiurile locale.

După studii secundare la Oravița, și Timișoara, în 1922 se înscrie la Școala de arte frumoase din București, unde îl are ca profesor pe Dimitrie Paciurea, modelatorul sensibil și plin de vervă, legat poate la fel de puternic ca Brâncuși, dar în alt mod, de cel mai autentic stil al artei noastre vechi.

Personalitate tumultoasă încă din această perioadă de ucenicie, Ladea nu se lasă subjugat de arta marelui său maestru; larg văzător și comprehensiv, învață de la acesta taine de meșteșug îndeosebi în ce privește arta modelării.

Pregătirea profesională în străinătate[modificare | modificare sursă]

Atelierele și muzeele pariziene au reprezentat mediul și etapa următoare a formării lui. În 1924 se înscrie la Academia Julien și lucrează un timp în atelierul lui Brâncuși.

Concomitent, își completează formația însușindu-și (prin intermediul marilor muzee, asiduu frecventate), lecția de artă a unui Donatello și Michelangelo, a unui Rodin și Bourdelle.

Face totodată rodnice popasuri de studii la Budapesta, Viena, München, Berlin, Dresda, fapt care îi deschide noi orizonturi de cultură și de înțelegere artistică.

Revenirea în țară[modificare | modificare sursă]

Reîntors în țară, este numit în 1927 profesor la Școala de arte frumoase din Cluj, contribuind în mod activ la formarea altor sculptori.

În 1933, împreună cu Școala de arte frumoase, se mută la Timișoara, unde în 1940 înființează și conduce Școala de arte decorative. La înființarea Institutului Andreescu, este numit profesor la catedra de sculptură, activitate întreruptă în prioada 1951-1962.

Valoarea operei[modificare | modificare sursă]

Bustul lui Horea din Piața Gării din Cluj, opera sculptorului Romulus Ladea în anul 1964

Opera lui Ladea a intrat de timpuriu în circuitul marilor valori naționale.

Lucrările sale de artă împodobesc numeroase orașe ale țării. Opera sa este una profund realistă, care exprimă o atitudine de înfruntare a destinului, dar și dragostea, mila, bunătatea, blândețea și grația. Fiind de facto fondatorul școlii românești de sculptură modernă, Ladea a exercitat o influență importantă asupra artei românești.

Alături de participarea consecventă la expoziții de grup și colective, lucrările sale au prezentate publicului în retrospectivele organizate în 1958 la București, și în 1965, la Muzeul de Artă din Cluj. Înalta prețuire a muncii și a creației sale s-a concretizat în acordarea titlurilor de Artist emerit (1957) și Maestru emerit al artei (1964).

Prin Decretul nr. 514 din 18 august 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, sculptorului Romulus Ladea i s-a acordat titlul de Maestru Emerit al Artei din Republica Populară Romînă „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii, artelor plastice și cinematografiei”.[1]

Viziunea artistică[modificare | modificare sursă]

De la prima expoziție personală, Ladea a gândit și a sculptat, din punct de vedere artistic, românește. El s-a străduit să materializeze în lemn și în piatră, semnele majore ale unei spiritualități care ne este specifică, sculptând chipuri de eroi, fapte și idei reprezentative pentru istoria noastră.

Sensul conștient, activ al apartenenței sale la un fond tradițional ce se cere continuat și îmbogățit a fost afirmat nu o dată de către artist: " În realitate, a existat o singură cale pe care am pornit în vremea uceniciei mele artistice și pe care am urmat-o neabătut toată viața mea. Calea aceasta a fost studierea atentă, cu pasiune și cu venerație totodată, a artei noastre populare, dorința permanentă de a înțelege și de a pătrunde până în sensurile ei cele mai adânci atitudinea spirituală atât de caracteristică a omului nostru față de artă și viață."

Romul Ladea este adeseori considerat, de către mulți critici de artă, a fi fost format la "școlile" unor mari sculptori ai secolului 20, așa cum ar fi Constantin Brâncuși și Auguste Rodin, și deci fiind unul dintre continuatorii sculpturii figurative moderne.

Sculptorul încetează din viață la 27 august 1970. În 1971, la Cluj, și la București se organizează mari retrospective ale întregii sale opere. L-a avut printre alții ca student pe sculptorul Wilhelm Fabini.

Opere[modificare | modificare sursă]

Bustul lui Ion Agârbiceanu din Cluj
  • Grupul statuar Școala Ardeleană din Cluj
  • Bustul lui Horia din Albac
  • Horia, Cloșca și Crișan
  • Simion Bărnuțiu[1]
  • Bustul lui Avram Iancu, turnat în bronz, inaugurat la 31 august 1924 la Baia de Criș, cu ocazia centenarului nașterii eroului.[2]
  • Țărani bănățeni
  • Bătrâni
  • Tatăl meu
  • Mama mea
  • Maternitate
  • Cap de copil
  • Nuduri
  • Avram Iancu de la Vidra și de la Huedin
  • Iorgu Iorgovan[2][3]
  • Sándor Petőfi de la Sighișoara

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Decretul nr. 514 din 18 august 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, pentru conferirea de titluri unor cadre artistice, publicat în Buletinul Oficial nr. 12 din 27 august 1964.
  2. ^ Cultul lui Avram Iancu Centenarul nașterii, la 1924 vizita Regelui Ferdinand în Munții Apuseni

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Mircea Țoca, Sculptori clujeni, Editura Meridiane, București, 1978;
  • Gheorghe Luchescu, Din galeria personalităților timișene, Editura Dacia Europa Nova, 1996.