Alexandru Ciucurencu
Alexandru Ciucurencu | |||
![]() Alexandru Ciucurencu | |||
Date personale | |||
---|---|---|---|
Născut | [2][3] ![]() Tulcea, România ![]() | ||
Decedat | (74 de ani)[2] ![]() București, RS România ![]() | ||
Căsătorit cu | Ana Asvadurova | ||
Cetățenie | ![]() ![]() | ||
Ocupație | pictor ![]() | ||
Activitate | |||
Domeniu artistic | pictură ![]() | ||
Studii | Universitatea Națională de Arte București, Academia Julian ![]() | ||
Pregătire | George Demetrescu Mirea, Camil Ressu, Andre Lhote ![]() | ||
Profesor pentru | Traian Brădean, Horea Paștina, Angela Popa Brădean, Mircea Deac, Constantin Piliuță, Bogdan Pietriș, Ion Pacea, Spiru Chintilă, Valeriu Pantazi ![]() | ||
Mișcare artistică | postimpresionism, fauvism ![]() | ||
Opere importante | „Natură statică cu vase și flori”[1], „Jucătoarea de șah”, „Olga Bancic pe eșafod” | ||
A influențat pe | Copilaș Romeliu Ieronim, János Thorma, Sorin Adam, Vasile Grigore | ||
Premii | Ordinul Muncii () Maestru Emerit al Artei () Artist al Poporului () ![]() | ||
| |||
Modifică date / text ![]() |
Alexandru Ciucurencu (n. 27 septembrie 1903, Ciucurova, Tulcea - d. 27 decembrie 1977, București) a fost un pictor român, membru corespondent (din 1963) al Academiei Române.
Date biografice[modificare | modificare sursă]
A început să picteze în 1916 la Tulcea, ca ucenic al zugravului Mihail Paraschiv.[4].
A studiat pictura la Școala de Arte Frumoase din București (1921 - 1928), unde i-a avut ca profesori pe George Demetrescu Mirea și pe Camil Ressu. Ciucurencu își face debutul artistic la Salonul Oficial București în anul 1930.[5] După ce a lucrat un timp cu grupul de artiști care formau Școala de la Baia Mare, a studiat la Academia Julian din Paris și în atelierul lui André Lhote[4]. În 1948, a devenit profesor, apoi redactor (1957- 1968), la Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu din București. A fost membru corespondent al Academiei Române din 1963.
Colorist exultant într-o fază inițială, a evoluat spre o paletă mai rafinată, un desen concis și compoziții geometrizate. În prima perioadă de creație a pictat mai ales naturi moarte, nuduri și peisaje, care se remarcă prin armonie coloristică. După 1944, Ciucurencu și-a schimbat tematica, realizând compoziții cu subiecte istorice sau sociale. A mai pictat și portrete ale personalități culturale (Sonia Cluceru, Krikor H. Zambaccian, George Călinescu, Mihail Jora, etc.) sau portrete de muncitori și peisaje industriale.
Lucrări[modificare | modificare sursă]
- Jucătoarea de șah, 1941
- Ana Ipătescu, 1949
- Epilogul răscoalelor, 1957
- 1 Mai liber, 1958
- Olga Bancic pe eșafod, 1959
Premii și distincții[modificare | modificare sursă]
- Laureat al Salonului oficial (1930) [4]
- Ordinul Muncii clasa I (1948)
- Maestru Emerit al Artei din R.P.R. (1956)
- Premiul Ion Andreescu al Academiei Române (1956)
- Ordinul Steaua Republicii Populare Române clasa a III-a (1959)
- Artist al Poporului din Republica Populară Română (1964) „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii și artelor plastice”[6]
- Ordinul Steaua Republicii Socialiste România clasa a II-a (1971) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român”[7]
Elevi ai lui Alexandru Ciucurencu[modificare | modificare sursă]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Alexandru Ciucurencu (1903 – 1977), Natură statică cu vase și flori
- ^ a b Autoritatea BnF, accesat în
- ^ Alexandru Ciucurencu, Grove Dictionary of Art Online
- ^ a b c Dicționar Enciclopedic Britannica, Ed. De AGOSTINI HELLAS SRL, pag. 610, ISBN 978-960-416-725-8
- ^ en Oxford Grove Art: Alexandru Ciucurencu
- ^ Decretul nr. 3 din 13 ianuarie 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, pentru conferirea de titluri și ordine unor cadre artistice, publicat în Buletinul Oficial nr. 1 din 22 ianuarie 1964.
- ^ Decretul nr. 138 din 20 aprilie 1971 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România privind conferirea unor ordine ale Republicii Socialiste România, art. 5.
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Radu Ionescu: Alexandru Ciucurencu, București, 1987
- Radu Ionescu: Alexandru Ciucurencu, Editura Semne, București, 2004
- Academia Republicii Populare Române, Dicționar Enciclopedic Român, Editura Politică, București, 1962-1964 ;
- Catalogul Expoziției retrospective Ciucurencu 1964 Sala Dalles.
- Krikor H. Zambaccian - Însemnările unui amator de artă, București, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, 1957
- Mircea Deac - Alexandru Ciucurencu: [Album]. – București: Meridiane, 1978. – 56 p., 62 f.pl.color
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – C
- ro Biografie
- Vă mai amintiți de: Alexandru Ciucurencu, 7 septembrie 2010, Adevărul
- Valori ale culturii naționale: Alexandru Ciucurencu - 106 ani de la naștere, 27 septembrie 2009, Amos News - Amos News, 27 decembrie 2009
|
|