Nicolae Cocea
Nicolae Cocea | |
Nicolae Cocea | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Nicolae D. Cocea |
Născut | [1][2][3][4] ![]() Bârlad, Tutova, România ![]() |
Decedat | (68 de ani)[1][2][3][4] ![]() Sighișoara, Mureș, România ![]() |
Părinți | Dumitru Cocea și Cleopatra |
Frați și surori | Alice Cocea |
Căsătorit cu | Florica Mille, Gina Manolescu-Strunga, Lila Stănescu |
Copii | Dina (cu Florica), Tanți (cu Maria/Zoe Grigorescu), Ioana-Maria (cu Gina), Radu Cocea |
Naționalitate | română ![]() |
Cetățenie | ![]() ![]() |
Religie | Biserica Ortodoxă Română ![]() |
Ocupație | avocat, scriitor, jurnalist, publicist, politician comunist |
Limbi vorbite | limba română[5] ![]() |
Partid politic | Partidul Comunist Român |
Activitatea literară | |
Limbi | limba franceză ![]() |
Mișcare/curent literar | socialism |
Subiecte | clasa muncitoare |
Modifică date / text ![]() |
Nicolae D. Cocea (n. ,[1][2][3][4] Bârlad, Tutova, România – d. ,[1][2][3][4] Sighișoara, Mureș, România) a fost un avocat, scriitor, jurnalist, publicist român, politician comunist și mason.
Este fratele lui Alice Cocea și tatăl Dinei Cocea, două actrițe de succes în Franța și respectiv în România. A fost ginerele fondatorului ziarului Adevărul, marxistul Constantin Mille. Între anii 1928 și 1945 a locuit la Sighișoara.
Biografie[modificare | modificare sursă]
Tatăl său a fost generalul de armată Dumitru Cocea, familia Cocea fiind de origine albaneză, descendenți ai serdarului Gheorghe Cocea.[6][7] Mama sa, Cleopatra, publicist și jurnalistă, provenită dintr-o familie de mici proprietari agricoli, a avut o mare influență asupra modelării tănărului Nicolae.[7][8] În anul 1907 a participat la congresul Internaționalei a II-a Socialiste de la Stuttgart. În anul 1920 este ales deputat. În anii '20 face închisoare pentru les majestate. Nicolae Cocea a decedat din cauza unei congestii cerebrale.[9]
Amicii URSS[modificare | modificare sursă]
Activitatea masonică[modificare | modificare sursă]
Nicolae Cocea a fost un activ francmason dar nu se cunosc (încă) locul și data inițierii sale. În decembrie 1944 a făcut parte din comitetul care a convocat toți frații de la gradul 3 în sus, pentru reaprinderea luminilor Masoneriei în România. Activitatea sa masonică mai cunoscută este cea dintre anii 1945-1948. În iunie 1948, este cel care îi informează pe frați în legătură cu intrarea în adormire a Masoneriei românești, impusă de comuniști.[10]
Activitatea literară[modificare | modificare sursă]
Atașat încă din tinerețe mișcării socialiste, a fost membru activ al cercului România muncitoare. De asemenea, a condus numeroase publicații legate de aceasta sau a colaborat la ele: Viața socială, Rampa, Viitorul social, Facla, Chemarea. A fost director al unor publicații aflate sub îndrumarea PCR: Era nouă, Reporter.
Având orientare de stânga, critică monarhia, oligarhia și susține cauza Răscoalei din 1907.
În 1917, la Petrograd, îl cunoaște pe Lenin, pentru care resimte o simpatie deosebită și pe care îl evocă în mod elogios, doi ani mai târziu, într-un articol din ziarul Chemarea.
Scrieri[modificare | modificare sursă]
- 1925: O rușine, pamflet prin care susține muncitorimea în perioada puternicelor valuri de proteste sociale de la începutul secolului XX
- 1931: Vinul de viață lungă, roman
- 1933: Fecior de slugă, roman ce demască burghezia
- 1935: Nea Nae
- Canalia, piesă de teatru, o adevărată satiră socială.
- Pentru un petec de negreață, București, Alcalay, 1934
În alte limbi[modificare | modificare sursă]
- A hosszú élet bora („Vinul de viață lungă”), traducere în limba maghiară de V. András János, Európa Könyvkiadó, Budapesta, 1962.[11]
Publicații[modificare | modificare sursă]
- scoate revista "Facla" (1910)
- ziarul "L'Entante" (1917-1918)
- tipareste ziarul "Omul liber"
- redactor-responsabil "Era nouă" (1936)
- redactor-responsabil "Reporter" (1937)
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b c d „Nicolae Cocea”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b c d N. D. Cocea, Babelio
- ^ a b c d The Fine Art Archive, accesat în
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ Stelian Tănase, "N.D. Cocea, un boier amoral (I) Arhivat în , la Wayback Machine., Sfera Politicii, Nr. 136
- ^ a b Călinescu, p.919
- ^ Cernat, Avangarda, p.18
- ^ FlorianSaiu, de, Secretele lui N. D. Cocea, comunistul care a vegheat, alături de Sadoveanu, la trecerea în adormire a Masoneriei române (în Romanian), evz.ro
- ^ http://tratatuldeistorieamasoneriei.ro/ilustiri_fm.html N.D.Cocea
- ^ Domokos Sámuel, A román irodalom magyar bibliográfiája / Bibliografia maghiară a literaturii române, Irodalmi Könyvkiadó, Bukarest, 1966, p. 367.
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Nașteri în 1880
- Nașteri pe 29 noiembrie
- Decese în 1949
- Decese pe 1 februarie
- Avangarda artistică românească
- Avocați români
- Bârlădeni
- Critici de artă români
- Critici literari români
- Comuniști români
- Deputați români
- Deținuți politici români
- Dramaturgi români
- Editori români
- Eseiști români
- Fondatori de reviste români
- Francmasoni români
- Judecători români
- Jurnaliști români
- Nobili români
- Publiciști români
- Revoluționari români
- Romancieri români
- Romancieri simboliști
- Români ai Primului Război Mondial
- Români ai celui de-al Doilea Război Mondial
- Români expatriați în Franța
- Români expatriați în Rusia
- Oameni ai Revoluției Ruse
- Scriitori ai revistei Contimporanul
- Scriitori comuniști
- Scriitori exofoni români
- Scriitori români din secolul al XX-lea
- Scriitori români de limbă franceză
- Umoriști români