Județul Brașov (interbelic)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Județul Brașov
Stema judeţului Brașov Brașov în România
stemă amplasare
Provincie: Transilvania
Reședința: Brașov
Populație:
 •Total 1930:
Locul
167.946 loc.
Suprafață:
 •Total:
Locul
2.605 km²
Perioadă de existență: '
Subdiviziuni: trei plăși

Județul Brașov a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Transilvania. Reședința județului era municipiul Brașov.

Întindere[modificare | modificare sursă]

Clădirea Prefecturii județului Brașov din perioada interbelică. Clădirea-monument istoric, construită între anii 1881-1885 și situată pe Bulevardul Eroilor nr. 29, îndeplinește în prezent rolul de rectorat al Universității „Transilvania” din Brașov.
Harta județului, cu dispunerea și denumirea plășilor, în anul 1938.

Județul se afla în partea centrală a României Mari, în sud-estul regiunii Transilvania. El îngloba și vechea Țară a Bârsei.

Până la reforma administrativă din anul 1925, teritoriul județului a corespuns vechiului comitat omonim. Avea o suprafață de 1.491 km². Ulterior, teritoriul său a fost mărit.

Teritoriul lui cuprindea partea estică din actualul județ Brașov și sudul județului Covasna de astăzi. Se învecina la vest cu județele Făgăraș și Muscel, la nord cu județul Trei Scaune, la est cu județul Buzău, iar la sud cu județele Prahova și Dâmbovița.

Organizare[modificare | modificare sursă]

Până la reforma administrativă din 1925, Brașovul era împărțit în trei plăși, 23 de secretariate comunale – cărora le corespundeau 23 de comune rurale – și o comună urbană (Brașov).

După 1925, suprafața județului a fost împărțită similar, în teritoriul orașului Brașov și trei plăși:[1]

  1. Plasa Bran (cu reședința la Bran),
  2. Plasa Buzăul Ardelean (cu reședința la Întorsura Buzăului) și
  3. Plasa Săcele (inițial denumită plasa Brașov, cu reședința la Prejmer).

Plasa Bran cuprindea localitățile: Bran, Codlea, Cristian, Fundata, Ghimbav, Hălchiu, Holbav, Măgura, Moieciul de Jos, Moieciul de Sus, Peștera, Poiana Mărului, Predeal, Râșnov, Satu Nou, Simon, Sohodol, Șirnea, Tohanu Nou, Tohanu Vechi, Țânțari, Vlădeni, Vulcan și Zărnești.

Plasa Buzăul Ardelean cuprindea localitățile: Barcani, Budila, Dobârlău, Întorsura Buzăului, Mărcuș, Sărămaș, Sita Buzăului, Teliu și Vama Buzăului.

Plasa Săcele cuprindea localitățile: Apața, Baciu, Bod, Cernatu, Crizbav, Feldioara, Hărman, Măieruș, Prejmer, Purcăreni, Rotbav, Satulung, Sânpetru, Tărlungeni, Turcheș și Zizin.

Stemă[modificare | modificare sursă]

Potrivit descrierii aflată în Arhiva Statului din București, fondul Comisiei consultative heraldice, dosar nr. 14, stema județului se compune dintr-un scut cu fond roșu, având în centru Coroana de Oțel a României. Aceste simboluri semnifică extinderea autorității statului român asupra teritoriului ce, în Evul Mediu, era simbolizat printr-o coroană.

Economie[modificare | modificare sursă]

Ca județ de munte, agricultura a fost slab dezvoltată în Brașov. O bună parte a terenurilor județului erau acoperite de culturi de cartofi, iar în zonele deluroase erau plantate livezi. O îndeletnicire de seamă era și creșterea animalelor (vite cornute, porcine).

Industria județului se concentra în orașul Brașov. În 1925 acesta avea centre de producție în industria chimică, metalurgică, de construcții, alimentară, textilă, de mașini, farmaceutică și ușoară. Zonele înconjurătoare excelau în industria metalurgică, extractivă, de construcții, alimentară, textilă și ușoară. Orașul Brașov era, de asemenea, centrul principal de desfacere al județului, pentru produsele locale.

Între bogățiile naturale ale județului se numărau apele minerale de la Zizin, cu conținut de bicarbonat de sodiu, fier, iod, și acid carbonic. Lignitul era exploatat la Prejmer, iar huila la Vulcan și Cristian.

Învățământ[modificare | modificare sursă]

În 1925, în județ se aflau un liceu de stat pentru băieți și unul pentru fete, patru licee confesionale de băieți, un gimnaziu, șase școli medii, patru comerciale, o școală normală pentru educatoare, o școală de arte și meserii și o școală de stat pentru ucenici comerciali și industriali. Numărul școlilor primare de stat era 19 iar al celor confesionale 53 (din care române: 17 ortodoxe și 3 romano-catolice; germane: 2 romano-catolice și 18 lutherane; maghiare: 2 reformate și 10 lutherane; israelite: 1)

Populație[modificare | modificare sursă]

Recensământul din 1920 a numărat 101.953 persoane (adică aproximativ 68 locuitori/km²), dintre care 36.138 români, 33.584 unguri, 30.281 sași, 1.560 evrei, 390 alte naționalități.

Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 168.125 de locuitori, din care: 49,9% români, 26,6% maghiari, 19,8% germani, ș.a.[2] Din punct de vedere confesional, 48,8% erau ortodocși, 27,8% lutherani, 9,9% romano-catolici, 7,6% reformați, 2,4% greco-catolici, 1,7% mozaici ș.a.[3]

Mediul urban[modificare | modificare sursă]

În anul 1930 populația urbană a județului era de 59.232 locuitori, dintre care 39,3% maghiari, 32,7% români, 22,0% germani, 3,8% evrei ș.a. Ca limbă maternă în mediul urban domina maghiara (42,2%), urmată de română (32,7%), germană (22,4%), idiș (0,9%) ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 30,0% ortodocși, 22,3% romano-catolici, 22,0% lutherani, 13,9% reformați, 4,4% mozaici, 3,5% greco-catolici, 3,2% unitarieni ș.a.

Materiale documentare[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Portretul României Interbelice - Județul Brașov
  2. ^ Recensământul general al populației României din 29 decemvrie 1930, Vol. II, pag. 84-85
  3. ^ Recensământul general al populației României din 29 decemvrie 1930, Vol. II, pag. 563

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Județul Brașov