Județul Bălți (interbelic)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru alte sensuri, vedeți Bălți (dezambiguizare).
Județul Bălți
Stema judeţului Bălți Bălți în România
stemă amplasare
Provincie: Basarabia
Reședința: Bălți
Populație:
 •Total 1930:
Locul
386.476 loc.
Suprafață:
 •Total:
Locul
5.260 km²
Perioadă de existență: '
Subdiviziuni: (inițial) trei plăși
(ulterior) șase plăși


Județul Bălți a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Basarabia. Reședința județului era municipiul Bălți.

Întindere[modificare | modificare sursă]

Clădirea Prefecturii județului Bălți din perioada interbelică. Clădirea, cunoscută sub numele Casa Bodescu, a fost construită la începutul secolului al XX-lea, fiind extinsă în anii '30 prin adăugarea etajului. În prezent este situată în Piața Vasile Alecsandri nr. 4 și găzduiește Oficiului Stării Civile din Bălți.
Harta județului, cu dispunerea și denumirea plășilor, în anul 1938.

Județul se afla în partea estică a României Mari, în nordul regiunii Basarabia. Teritoriul lui aparține actualmente Republicii Moldova, ocupând aproximativ teritoriul fostului județ Bălți, existent între anii 1998-2003. Se învecina la vest cu județele Iași și Botoșani, la nord cu județul Hotin, la est cu județele Soroca și Orhei, iar la sud cu județul Lăpușna.

Organizare[modificare | modificare sursă]

Județul Bălți era împărțit inițial în trei plăși:[1]

  1. Plasa Fălești,
  2. Plasa Râșcani și
  3. Plasa Slobozia Bălți.

Ulterior județul Bălți a fost reorganizat din punct de vedere administrativ. Numărul plășilor a crescut la șase, prin desființarea plășii Slobozia Bălți și înființarea a patru plăși noi:

  1. Plasa Bălți,
  2. Plasa Cornești,
  3. Plasa Glodeni și
  4. Plasa Sângerei.

La recensământul din toamna anului 1941, județul avea următoare organizare administrativ-teritorială:

  1. Municipiul Bălți,
  2. Plasa Bălți,
  3. Plasa Cornești,
  4. Plasa Fălești,
  5. Plasa Glodeni și
  6. Plasa Râșcani.

Stemă[modificare | modificare sursă]

După unirea din 1918, încă se utiliza vechea stemă, adoptată în 1826. Actul prin care s-au fixat stemele localităților din stânga râului Prut, publicat la 6 octmobrie 1928, este precedat de unele explicații în legătură cu criteriul care a stat la baza stemei. Stema județului Bălți, județ constituit din suprafața fostului ținut Iași situat în stânga Prutului, i s-a fixat următoarea compoziție: scut roșu, încărcat cu un cap de cal înfățișat de argint.[2]

Populație[modificare | modificare sursă]

Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 386.721 de locuitori, dintre care 70,1% români, 12,0% ruși, 8,2% evrei, 7,6% ucraineni ș.a.[3] Din punct de vedere confesional erau 89,3% ortodocși, 8,3% mozaici, 0,8% romano-catolici ș.a.

Mediul urban[modificare | modificare sursă]

În anul 1930 populația urbană a județului era de 30.570 de locuitori, dintre care 46,5% evrei, 29,0% români, 17,7% ruși, 3,2% poloni ș.a. În mediul urban domina ca limbă maternă limba idiș (45,5%), urmată de română (28,1%), rusă (21,7%), polonă (2,0%), ucraineană (1,1%) ș.a.[3] Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 47,1% ortodocși, 46,6% mozaici, 4,1% romano-catolici ș.a.

Datele recensământului din 1941 indică populația județului de 407.930 de locuitori, din care: 80,44% români, 14,38% ucraineni, 3,11 ruși, 0,78 polonezi, 0,72% evrei ș.a.

Materiale documentare[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Portretul României Interbelice - Județul Bălți
  2. ^ Ludmila Dobrogeanu - „Scurt istoric al heraldicii localității Bălți”, în „Vocea Bălțiului”, pag. 3, 20 mai 2008
  3. ^ a b Recensământul general al populației României din 29 decemvrie 1930, Vol. II, pag. 48-49

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Județul Bălți