Sângeorz-Băi

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Sângeorz-Băi
—  Oraș  —
Sângeorz-Băi
Sângeorz-Băi
Stemă
Stemă
Sângeorz-Băi se află în România
Sângeorz-Băi
Sângeorz-Băi
Sângeorz-Băi (România)
Localizarea orașului pe harta României
Sângeorz-Băi se află în Județul Bistrița-Năsăud
Sângeorz-Băi
Sângeorz-Băi
Sângeorz-Băi (Județul Bistrița-Năsăud)
Localizarea orașului pe harta județului Bistrița-Năsăud
Coordonate: Coordonate: 47°22′12″N 24°40′48″E / 47.37000°N 24.68000°E / 47.37000; 24.6800047°22′12″N 24°40′48″E / 47.37000°N 24.68000°E / 47.37000; 24.68000

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Actual Bistrita-Nasaud county CoA.png Bistrița-Năsăud

SIRUTA 32599

Reședință Sângeorz-Băi[*]
Componență Sângeorz-Băi[*], Cormaia, Valea Borcutului

Guvernare
 - Primar Traian Ogâgău[*][3] (PNL, )

Suprafață
 - Total 146,21 km²
Altitudine 446 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 9679 locuitori
 - Densitate 66,2 loc./km²
 - Recensământul anterior, 2002 10.200 locuitori

Fus orar UTC+2
Cod poștal 425300

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Poziția localității Sângeorz-Băi
Poziția localității Sângeorz-Băi

Sângeorz-Băi, mai demult Sângiorgiul Român, Sângeorzul Român (în dialectul săsesc Gergn, Sänt-Jorich, Sänt-Gergn, Gergnâ, în germană Rumänisch-Sankt-Görgen, Sankt Georgen, Georgenau, în maghiară Oláhszentgyörgy, Naszódszentgyörgy) este un oraș în județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România, format din localitățile componente Cormaia, Sângeorz-Băi (reședința) și Valea Borcutului.

Generalități[modificare | modificare sursă]

Orașul Sângeorz-Băi are o populație de 9.679 de locuitori.[2]

Hotel „Someșul” din Sângeorz Băi

Localitatea este stațiune balneoclimaterică, fiind așezată in partea de nord-est a județului Bistrița-Năsăud. Este traversată de râul Someșul Mare. Apa minerală de aici - în totalitate zece izvoare - a făcut din localitate o stațiune de munte îndrăgită de turiști, in special de cei care urmează un tratament climateric (afectiuni ale aparatului digestiv și afecțiuni reumatismale). Hotelul "Hebe", cu 900 de locuri, dar si fostul hotel "UGSR" (actualul Hotel Someșul 2**), cu 600 de locuri, asigură, pe lânga o serie de vile,pensiuni și cabane, posibilităti optime de cazare la standarde de la 1* la 3***. Aerul curat de munte este un alt avantaj al acestei localități de la poalele Munților Rodnei.

Localități limitrofe: Maieru (spre nord-est) și Ilva Mică (spre sud-vest).

Situata la poalele Muntilor Rodnei ( cei mai mari munti din Carpatii Orientali) in apropiere de Parcul National al Muntilor Rodnei, localitatea se afla la 465 m altitudine inconjurata de paduri de fag, brad, pin si molid.

Aici se afla 9 tipuri diferite de izvoare de apa minerala, cu proprietati vindecatoare pentru afectiuni ale tubului digestiv, ale ficatului sau pur si simplu te ajuta sa-ti pastrezi sanatatea. Proprietatile acestor izvoare minerale concureaza cu mult mai cunoscutele statiuni Vichy-Franta sau Karlovy Vary-Cehia.

Tratamentul se face intr-o baza de tratament moderna care apartine statiunii, dotata cu instalatii de hidroterapie, electroterapie, instalatii pentru bai calde cu apa minerala si mofete. De asemenea statiunea are si instalatii pentru aerosoli si inhalatii, instalatii pentru impachetari cu parafina si sali de gimnastica medicala, etc.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a orașului Sângeorz-Băi

     Români (95.21%)

     Romi (1.0%)

     Maghiari (0.31%)

     Necunoscută (3.4%)

     Altă etnie (0.06%)



Circle frame.svg

Componența confesională a orașului Sângeorz-Băi

     Ortodocși (69.2%)

     Penticostali (20.95%)

     Greco-catolici (5.17%)

     Necunoscută (3.49%)

     Altă religie (1.17%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Sângeorz-Băi se ridică la 9.679 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 10.200 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (95,22%), cu minorități de romi (1%) și maghiari (0,31%). Pentru 3,41% din populație nu este cunoscută apartenența etnică.[2] Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (69,2%), cu minorități de penticostali (20,95%) și greco-catolici (5,18%). Pentru 3,49% din populație nu este cunoscută apartenența confesională.[4]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Orașul Sângeorz-Băi este administrat de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, Traian Ogâgău[*], de la Partidul Național Liberal, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]

    Partid Consilieri Componența Consiliului
Partidul Național Liberal 8                
Partidul Social Democrat 7                
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților 1                
Candidat independent 1                

Evoluție demografică[modificare | modificare sursă]

La recensământul din 1930 au fost înregistrați 3.812 locuitori, dintre care 3.591 români, 105 țigani, 97 evrei ș.a.[6]

Sub aspect confesional populația era alcătuită din 3.680 greco-catolici, 97 mozaici, 17 ortodocși ș.a.[7]

Sângeorz-Băi - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

Biserica de lemn din Sângeorz-Băi
  • Biserica de lemn din Sângeorz Băi
  • Muzeul de Artă Comparată
  • Mânăstirea Cormaia
  • Muzeul Cuibul Visurilor - în localitatea Maieru
  • Turnul cu Ceas de la Biserica ortodoxă Sf. Apostoli Petru și Pavel
  • Izvoarele de apă minerală 1 - 10
  • Valea râului Someșul Mare
  • Cariera de Marmură
  • Biserica greco-catolică
  • Valea Bocurtului

Media[modificare | modificare sursă]

Personalități[modificare | modificare sursă]

  • Artemiu Publiu Alexi (1846-1896), botanist și pedagog
  • Maxim Pop (1838-1892), profesor de istorie și geografie. Studiile: Gimnaziul din Blaj, seminarul teologic din Gherla și seminarul central greco-catolic "Sf. Barbara" din Viena, urmând și istoria la facultatea filosofică și prelegerile catehetice pedagogice, la școala normală principală din Viena. Și-a luat licența la Universitatea din Pesta. Din 1865 a fost profesor la gimnaziul superior românesc din Năsăud, până la moartea sa. A redactat împreună cu V. Petri și C. Anca revista "Magazinul pedagogic" apoi cu Dr. A. P. Alexi "Resbelul orientale" și câteva cărți didactice A desfășurat o intensă activitate în diferite societăți culturale, a scris numeroase articole în gazete și reviste de specialitate. A murit la Năsăud.[8]
  • Anton Buga (1899-1993), cleric greco-catolic, disident anticomunist
  • Maxim Dumitraș (n. 1958), sculptor, artist plastic, director al Muzeului de Artă Comparată Sângeorz-Băi
  • Gavril Balint (n. 1963), fotbalist

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b c Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  5. ^ Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. http://www.2016bec.ro/wp-content/uploads/2016/06/Export_mandate-2.xlsx. 
  6. ^ Recensământul populației României din 31 Decemvrie 1930, vol. II, pag. 306-307.
  7. ^ Idem, pag. 674.
  8. ^ Iuliu Moisil, Artemiu P. Alexi 1846-1896, în: "Arhiva someșeană" nr. 24, Năsăud, 1938, pp. 235-260.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Sângeorz-Băi