Județul Constanța (interbelic)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Județul Constanta
Stema judeţului Constanta Constanta în România
stemă amplasare
Provincie: Dobrogea
Reședința: Constanța
Populație:
 •Total 1930:
Locul
253.093 loc.
Suprafață:
 •Total:
Locul
6.910 km²
Perioadă de existență: '
Subdiviziuni: (inițial) patru plăși
(ulterior) șapte plăși

Județul Constanța a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Dobrogea. Reședința județului era municipiul Constanța.

Întindere[modificare | modificare sursă]

Clădirea Prefecturii județului Constanța din perioada interbelică. Clădirea-monument istoric, construită între anii 1903-1904 și situată pe Str. Traian nr. 29, îndeplinește în prezent rolul de sediu al Cercului Militar Constanța.
Harta județului, cu dispunerea și denumirea plășilor, în anul 1938.

Județul se afla în partea sud-estică a României Mari, în regiunea Dobrogea de Nord. Granițele fostului județ Constanța respectă în mare măsură granițele actualului județ Constanța. Se învecina la vest cu județul Ialomița, la nord-vest cu județul Brăila, la nord cu județul Tulcea, la sud-vest cu județul Durostor, la sud cu județul Caliacra, iar la est cu Marea Neagră.

Organizare[modificare | modificare sursă]

Județul era organizat inițial în patru plăși:[1]

  1. Plasa Dunărea,
  2. Plasa Mangalia,
  3. Plasa Ovidiu și
  4. Plasa Traian.

Ulterior teritoriul județului a fost reorganizat în șapte plăși:

  1. Plasa Dunărea,
  2. Plasa Ferdinand,
  3. Plasa Mangalia,
  4. Plasa Negru Vodă,
  5. Plasa Traian,
  6. Plasa Medgidia și
  7. Plasa Cernavodă.

Pe teritoriul județului Constanța se aflau șapte localități urbane: Constanța (cu statutul de municipiu, reședința județului) și comunele urbane (orașele) Carmen-Sylva, Techirghiol, Mangalia, Medgidia, Cernavodă și Hârșova.

Populație[modificare | modificare sursă]

Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 253.093 de locuitori, dintre care 66,2% români, 8,9% bulgari, 6,8% turci, 6,0% tătari, 3,8% germani, 1,8% greci, 1,5% ruși, 1,3% armeni ș.a.[2] Din punct de vedere confesional populația era alcătuită din 78,9% ortodocși, 13,1% mahomedani, 2,5% lutherani, 1,8% romano-catolici ș.a.[3]

Mediul urban[modificare | modificare sursă]

În 1930 populația urbană a județului era de 81.631 locuitori, dintre care 68,7% români, 7,3% turci, 5,2% greci, 3,9% armeni, 2,5% germani, 2,2% evrei, 2,0% tătari, 2,0% bulgari, 1,7% ruși, 1,7% maghiari ș.a. În mediul urban domina ca limbă maternă româna (72,0%), urmată de turcă (9,7%), greacă (4,5%), armeană (3,6%), germană (2,4%) ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită în majoritate din ortodocși (78,4%), urmați de mahomedani (9,6%), armeano-gregorieni (3,3%), romano-catolici (2,7%), mozaici (2,3%), lutherani (1,6%) ș.a.

Materiale documentare[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Portretul României Interbelice - Județul Constanța
  2. ^ Recensământul general al populației României din 29 decemvrie 1930, Vol. II, pag. 142-143
  3. ^ Recensământul general al populației României din 29 decemvrie 1930, Vol. II, pag. 592-595

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Județul Constanța (interbelic)