Bixad, Covasna

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru alte sensuri, vedeți Bixad (dezambiguizare).
Bixad
Sepsibükszád
—  Sat  —
Bixad
Bixad
Stemă
Stemă
Bixad is located in România
Bixad
Bixad
Bixad (România)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 46°06′06″N 25°51′38″E / 46.10167°N 25.86056°E / 46.10167; 25.8605646°06′06″N 25°51′38″E / 46.10167°N 25.86056°E / 46.10167; 25.86056

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Coa Romania County Kovászna.svg Covasna
Comună ROU CV Bixad CoA.png Bixad

Altitudine 690 m.d.m.

Populație (2011)
 - Total 1.799 locuitori

Fus orar EET (+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (+3)
Cod poștal 527116
Prefix telefonic +40 x67 [1]

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Bixad pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Bixad pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773

Bixad este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Covasna, Transilvania, România. Se află în partea de nord a județului, în culoarul Oltului.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Localitatea Bixad este situată în partea nordică a județului, la limita cu județul Harghita, în partea sudică a pasului Tușnad, la o altitudine de 690 m. pe DN12, Sfântu Gheorghe-Miercurea Ciuc-Gheorgheni.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Prima atestare documentară datează din anul 1648. Cu ocazia săpăturilor făcute în anul 1949 de către o echipă de arheologi a Academiei Române condusă de Constantin Daicoviciu (istoric și arheolog), pe malul drept al Oltului, în locul numit "Murgăul Mic", pe un promontoriu al unei terase unde se află cetatea "Vápa", s-a găsit o așezare cu un strat de cultură gros de 1,40 m. În stratul de cultură s-au găsit obiecte aparținând culturii Ariușd (vase și fragmente de vase pictate monocrome), precum și figurine antropomorfe și zoomorfe, silexuri și un nucleu de obsidiană. Deasupra acestui strat s-au constatat fragmente ceramice aparținând culturii Coțofeni, Wietenberg și un celt de bronz de la sfârșitul epocii bronzului. Tot aici s-a mai descoperit o necropolă de incinerație și o așezare dacică din epoca La Téne, din care provine o monedă imperială romană. Deasupra așezării antice se văd ruinele unei cetăți medievale, cu ziduri înalte de până la 3 m, construită din piatră și mortar, considerată ca datând din secolele XII-XIII. În apropiere sunt semnalate ruinele cetății "Piatra Șoimului" din secolele XIV-XV. În anul 1763, aici se construiește prima fabrică de sticlă.

Economie[modificare | modificare sursă]

Economia acestei localități se bazează în principal pe activități în: industria materialelor de construcții (carieră de piatră, fabrică de cărămidă), în industria de prelucrare primară a lemnului și în fabricarea hranei uscate pentru animalele de companie. Economia este susținută și de activitatea meșteșugărească locală (cioplitul pietrei, dulgheritul, fierăritul) dar și de agricultură, creșterea animalelor, comerț și agroturism.

Atracții turistice[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Județul Covasna, Monografie, Stanca Constantin, Ráduly Gitta. Ed. Sport Turism București 1980
  • Repertoriul Arheologic al județului Covasna, Seria Monografii Arheologice I. Valeriu Cavruc ISBN 973-0-00-735-7
  • Județul Covasna, Pisota I. Mihai E. Ivănescu M. Ed. Academiei R.S.R. București 1975

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă