Județul Sălaj (interbelic)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Județul Sălaj
Stema judeţului Sălaj Sălaj în România
stemă amplasare
Provincie: Transilvania
Reședința: Zalău
Populație:
 •Total 1930:
Locul
343.347 loc.
Suprafață:
 •Total:
Locul
5.191 km²
Perioadă de existență: '
Subdiviziuni: (inițial) opt plăși
(ulterior) zece plăși

Județul Sălaj a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunile istorice Crișana și Transilvania. Reședința județului era orașul Zalău.

Întindere[modificare | modificare sursă]

Clădirea Prefecturii județului Sălaj din perioada interbelică. Clădirea-monument istoric, construită în anul 1889 și situată în Piața Iuliu Maniu nr. 3, îndeplinește în prezent rolul de sediu al Primăriei municipiului Zalău.
Harta județului, cu dispunerea și denumirea plășilor, în anul 1938.

Județul se afla în partea nord-vestică a României Mari, întinzându-se până la granița cu Ungaria. Jumătatea estică a teritoriului său se afla în regiunea Transilvania, în timp ce jumătatea vestică era situată în regiunea Crișana. Județul interbelic cuprindea actualul județ Sălaj, partea de nord a actualului județ Bihor și partea de sud-vest a actualului județ Satu Mare. Se învecina la sud cu județele Bihor și Cluj, la est cu județul Someș, la nord cu județul Satu Mare, iar la vest cu Ungaria.

Organizare[modificare | modificare sursă]

Teritoriul județului era împărțit inițial în opt plăși:[1]

  1. Plasa Carei,
  2. Plasa Cehu Silvaniei,
  3. Plasa Crasna,
  4. Plasa Jibou,
  5. Plasa Șimleu Silvaniei,
  6. Plasa Tășnad,
  7. Plasa Valea lui Mihai și
  8. Plasa Zalău.

Ulterior, numărul plășilor a crescut la zece, prin înființarea a două plăși noi:

  1. Plasa Buciumi și
  2. Plasa Supurul de Jos.

Pe teritoriul județului se aflau trei comune urbane (orașe): Zălau (reședința județului), Carei și Șimleu Silvaniei.

Populație[modificare | modificare sursă]

Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 343.347 locuitori, dintre care 56,2% români, 31,4% maghiari, 4,7% germani, 3,9% evrei ș.a.[2] Din punct de vedere confesional populația era alcătuită din 52,6% greco-catolici, 25,4% reformați, 12,2% romano-catolici, 4,0% mozaici, 4,4% ortodocși ș.a.[3]

Mediul urban[modificare | modificare sursă]

În 1930 a fost înregistrată o populație urbană de 31.830 de locuitori, dintre care 46,1% maghiari, 31,6% români, 13,4% evrei, 5,6% germani ș.a. Ca limbă maternă în mediul urban domina limba maghiară (62,0%), urmată de limba română (27,5%), idiș (8,0%), germană (1,2%) ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era formată din 28,6% reformați, 27,2% greco-catolici, 24,2% romano-catolici, 13,8% mozaici, 4,9% ortodocși ș.a.

Materiale documentare[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Portretul României Interbelice - Județul Sălaj
  2. ^ Recensământul general al populației României din 29 decemvrie 1930, Vol. II, pag. 384-385
  3. ^ Recensământul general al populației României din 29 decemvrie 1930, Vol. II, pag. 713-717

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Județul Sălaj