Artrită

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Artrita[A] este o stare patologică ce este caracterizată de inflamație articulară, fenomen de obicei acompaniat în mod variabil de cele 5 semne celsiene[B]: durere, tumefacție, temperatură locală crescută, înroșirea tegumentelor periarticulare și limitarea funcției articulației implicate. [1]

Etimologie:

  • din grecescul arthron - articulație[1]
  • cu ajutorul sufixului -ită - sufix care indică o afecțiune caracterizată de inflamație[2]

Sub denumirea de artrită se regăsesc peste 100 de boli care implică afectarea articulațiilor și au ca efect durerea și limitarea posibilităților de mișcare[3].

Clasificare anatomoclinică[4]:

  • După evoluție:
  • Artrite acute - debut brusc și evoluție sub 6 săptămâni
  • Cronice - cu evoluție peste 6 săptămâni
  • În cadrul artritelor cronice se individualizează grupul celor precoce cu o evoluție de sub 2 (pentru unele forme) - maxim 3 ani, concept legat de cel al ferestrei de oportunitate terapeutică
  • După numărul articulațiilor implicate:
  • Mono- o singură articulație implicată
Noțiunea de monoartrită poate include uneori o unitate anatomofuncțională ce conține mai multe articulații interdependente, cum ar fi de exemplu cele de la mână (intercarpiene) sau picior[5].
  • Oligo- cel puțin 2, maxim 4 articulații implicate
  • Poli- cel puțin 5 articulații implicate
  • După repartiția articulațiilor implicate, în raport cu planul sagital:
  • Simetrică
  • Asimetrică

Cele mai cunoscute tipuri de artrită sunt următoarele[necesită citare]:

  • Osteoartrită (sau artroza) - afecțiune caracterizată prin degradarea cartilajului și osului subcondral, la nivelul unei articulații și care, adesea implică principalele articulații portante (șold sau genunchi)
  • Artrită reumatoidă - afecțiune autoimună, în care inflamația distruge progresiv structurile articulare
  • Artrită gutoasă - afecțiune cauzată de acumularea de acid uric în articulații.
  • Artrită infecțioasă (sau septică) - determinată de bacterii, ricketsii, mycoplasme, viruși, fungi sau paraziți.
  • Artrită idiopatică juvenilă - termen generic ce descrie diverse condiții patogene (autoimune și inflamatorii) care se întâlnesc la copii (pînă la vîrsta de 16 ani)
  • Spondilartrită - termen generic ce se referă la o familie de afecțiuni inflamatorii reumatismale care se caracterizează prin afectarea în primul rând a entezelor (structurile prin care ligamentele și tendoanele se atașează de oase) și, evoluează cel mai adesea cu implicarea structurilor coloanei vertebrale.

Note[modificare | modificare sursă]

  • A A nu se confunda artrita, care este o boală a articulațiilor, cu arterita, care este o afecțiune localizată la nivelul arterelor.
  • B Celsian = specific inflamației, termen aflat în legătură cu cel care a definit aceste semne - Aulus Cornelius Celsus (n. c. 25 î.Hr. - d. c. 50, medic-enciclopedist roman, supranumit Hippocrate al latinilor și Cicero al medicinei

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Mosby's Medical Dictionary, 8th edition. © 2009, Elsevier
  2. ^ Dicționar de neologisme, Florin Marcu și Constant Maneca, Editura Academiei, București, 1986
  3. ^ Miller-Keane Encyclopedia and Dictionary of Medicine, Nursing, and Allied Health, Seventh Edition. © 2003 by Saunders, an imprint of Elsevier, Inc.
  4. ^ Rheumatology secrets, 2nd edition, 2002 by Hanley & Belfus Inc.
  5. ^ Tratat de Medicină Internă-Reumatologie-Vol. I, Sub red. Radu Păun, București, Ed. Medicală, 1999