Județul Arad (interbelic)
Județul Arad | |||||
| |||||
Provincie: | Crișana | ||||
Reședința: | Arad | ||||
Populație: •Total 1930: |
Locul 423.824 loc. | ||||
Suprafață: •Total: |
Locul 6.248 km² | ||||
Perioadă de existență: | ' | ||||
Subdiviziuni: | (inițial) nouă plăși (ulterior) treisprezece plăși | ||||
Modifică text |
Județul Arad a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Crișana. Reședința județului era municipiul Arad.
Întindere
[modificare | modificare sursă]Județul se afla în partea vestică a României Mari, în sudul regiunii Crișana. În prezent teritoriul lui cuprinde mare parte din actualul județ Arad. Se învecina la vest cu Ungaria, la nord cu județul Bihor, la est cu județele Turda și Hunedoara, iar la sud cu județele Timiș-Torontal și Severin. Județul a fost desființat odată cu reforma administrativă din 6 septembrie 1950.
Organizare
[modificare | modificare sursă]În anul 1930 teritoriul județului era împărțit în nouă plăși. Ulterior a fost creată încă o plasă, numărul plășilor crescând la zece:[1]
- Plasa Aradul-Nou (cuprindea 22 de sate),
- Plasa Chișineu-Criș (cuprindea 19 sate),
- Plasa Hălmagiu (cuprindea 45 de sate),
- Plasa Ineu (cuprindea 15 sate),
- Plasa Pecica (cuprindea 12 sate),
- Plasa Sfânta Ana (cuprindea 13 sate),
- Plasa Sebiș (cuprindea 37 de sate),
- Plasa Șiria (cuprindea 11 sate),
- Plasa Radna (cuprindea 36 de sate) și
- Plasa Târnova (cuprindea 16 sate, creată ulterior, prin desprinderea din plasa Ineu).
Pe teritoriul județului se aflau 226 de sate și o singură localitate urbană, municipiul Arad, care era și reședința județului.
În anul 1947, organizarea județului cuprindea un număr maxim de plăși, treisprezece, după cum urmează:[2]
- Plasa Aradul-Nou,
- Plasa Chișineu-Criș,
- Plasa Curtici,
- Plasa Gurahonț,
- Plasa Hălmagiu,
- Plasa Ineu,
- Plasa Pecica,
- Plasa Radna,
- Plasa Săvârșin,
- Plasa Sebiș,
- Plasa Sfânta Ana,
- Plasa Șiria și
- Plasa Târnova.
Populație
[modificare | modificare sursă]Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 423.469 de locuitori, dintre care 61,0% români, 19,5% maghiari, 12,3% germani, 2,8% slovaci, 2,1% evrei ș.a.[3] Din punct de vedere confesional 55,8% s-au declarat ortodocși, 26,5% romano-catolici, 5,5% reformați, 4,2% greco-catolici, 3,2% lutherani, 2,4% mozaici, 2,1% baptiști ș.a.[4]
Mediul urban
[modificare | modificare sursă]În 1930 populația urbană a județului era de 77.181 locuitori, dintre care 39,3% români, 38,8% maghiari, 9,1% evrei, 7,1% germani, 1,7% sârbi și croați, 1,4% slovaci ș.a. În mediul urban domina ca limbă maternă maghiara (53,3%), urmată de română (37,0%), germană (6,0%), sârbocroată (1,4%), idiș (0,9%) ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită în majoritate relativă din romano-catolici (38,5%), urmați de ortodocși (33,8%), mozaici (10,1%), reformați (9,9%), greco-catolici (4,0%), lutherani (2,6%) ș.a.
Materiale documentare
[modificare | modificare sursă]-
Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
-
Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
-
Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
-
Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
-
Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
-
Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
-
Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
-
Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
-
Populația județului în anul 1930, după religie
-
Populația județului în anul 1930, după religie
-
Populația județului în anul 1930, după religie
-
Populația județului în anul 1930, după religie
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ Portretul României Interbelice - Județul Arad
- ^ Arhivele Naționale ale României - Prefectura județului Arad 1867-1947
- ^ Recensământul general al populației României din 29 decemvrie 1930, Vol. II, pag. 8-15
- ^ Recensământul general al populației României din 29 decemvrie 1930, Vol. II, pag. 525-528
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
|
|