Moldova Occidentală

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Acest articol se referă la o regiune din Moldova. Pentru principatul istoric, vedeți Principatul Moldovei. Pentru țara cu numele „Moldova”, vedeți Republica Moldova. Pentru alte sensuri, vedeți Moldova (dezambiguizare).
Arealul geografic al Moldovei Occidentale, situat între Prut și Carpații Orientali (Harta României)

Moldova Occidentală sau de Vest este un areal geografic din Moldova, de 35.806 kilometri pătrați, situat între Carpații Orientali și râul Prut, în vestul teritoriului inițial de 86.783 kilometri pătrați, deținut de către vechiul Principat al Moldovei medievale între Carpații Orientali și fluviul Nistru.

Caracteristici identitare ale conceptului[modificare | modificare sursă]

Regiunea istorică și geografică Moldova, cu entitățile administrative corespondente actuale suprapuse: Partea din Moldova Occidentală inclusă României apare într-un galben mai închis.

Conceptul a început să se contureze în urma Tratatului de la București din 1812, prin care arealul Principatului Moldovei a fost redus la o zonă geografică care, a inclus cea mai mare parte a Moldovei Occidentale, în timp ce partea orientală a fost atribuită Imperiului Rus[1].

În prezent, cea mai mare parte a acestui areal corespunde teritoriului nord-estic al României moderne, restul – extremitatea nordică a Moldovei Occidentale, aflându-se în componența statului Ucrainean.[2]

Atribuirea denumirii de Moldova Occidentală spațiului istoric, localizat între Carpații Orientali și Prut a fost prezentă în literatura istorică românească sau cea demografică și antropologică încă din perioada interbelică[3][4], iar folosirea ei a fost reluată după căderea regimului comunist[5], inclusiv în utilizarea curentă.[6] Tranșarea distincției geografice clare a spațiului respectiv (o dilemă în fond dat fiind contextul delicat politic și istoric al ultimelor două secole) este statutată în 2004 de către președintele „Comitetului European de Istorie și Strategie Balcanică” Jean Nouzille în lucrarea „Moldova: istoria tragica a unei regiuni europene”[7], denumirea fiind folosită ulterior oficial.[8]

Judeţele interbelice ale Regatului României care până în 1938 erau considerate ca formând „Moldova”. Acest areal (în albastru) corespunde cu teritoriul rămas sub controlul principatului Moldovei după desprinderea „Bucovinei” (în 1775 de către Imperiul Austriac) și a „Basarabiei” (în 1812 de către Imperiul Rus).

Mentalul colectiv din România atribuie teritoriului corespunzător din România al Moldovei Occidentale denumirea de „Moldova”[7] (simplu, spre deosebire de „Republica Moldova” – denumire atribuită actual statului al cărei teritoriu se suprapune în cea mai mare parte arealului estic al aceluiași principat medieval[9] - Moldova Orientală[10]).

Cu sens similar cu cel al Moldovei Occidentale se regăsește și termenul de „Moldova de Vest”, atât în perioada de început a secolului XX.[11] cât și în epoca postcomunistă[9][12][13][14]

Estomparea identitară a Bucovinei[modificare | modificare sursă]

Denumirea de „Moldova” cu sensul de regiunea aflată în nord-estul României[15] a apărut deosebit de „Bucovina” – denumirea mai târzie a nordului Moldovei desprins din Principatul Moldovei în 1775 și inclus Imperiului Austriac și de „Basarabia” – desprinsă din Principatul Moldovei în 1812 și inclusă Imperiului Rus.[2]

Autori ca Ion Nistor, Nicolae Iorga și Mircea Grigoroviță au argumentat faptul că Bucovina a constituit inima politică și vatra etnografică a statului moldovenesc, însuși chiar partea cea mai „moldovenească” din Moldova, iar Mihai Eminescu a afirmat că este cea mai veche și cea mai frumoasă parte a acesteia.[16]

Este de remarcat că procesul de dezorganizare al așezărilor umane inițiat odată cu pierderea de către statul român a jumătății nordice a Bucovinei în 1940, a făcut ca zona de influență a orașului Cernăuți – nucleul polarizator al întregii regiuni să fie mult redusă, iar sistemul urban din arealul sudic al regiunii să fie mult fragmentat. Includerea acestui areal împreună cu porțiuni semnificative din ceea ce se înțelegea la acea vreme prin Moldova (interbelică) în Regiunea Suceava (altă structură de tip macroteritorial) în 1950, a estompat mult specificul identitar bucovinean și a produs schimbări profunde la nivelul relațiilor funcționale dintre așezările umane, orașele Rădăuți, Câmpulung Moldovenesc și Fălticeni stabilizându-se la un nivel ierarhic inferior față de Suceava.[17]

Estompată ușor în perioada 1918-1944, apartenența la aria culturală central-europeană – pe fondul ocupației sovietice și regimului comunist a fost pusă sub semnul întrebării în perioada 1944-1989.[18] Pentru relațiile intraregionale, „opacitatea” frontierei româno-sovietice a fost un factor negativ, condițiile net restrictive de trecere ale acesteiea din epoca comunistă fiind un factor de descurajare a legăturilor cu populația din Bucovina de Nord.[19]

Controverse[modificare | modificare sursă]

Moldova Occidentală nu are în România un statut oficial. Există opinia că lipsa unui astfel de statut – în ceea ce privește intensificarea relațiilor dintre Republica Moldova și România prin intermediul societăților celor două state (după principiul Uniunii Europene „people to people”), ar fi un factor defavorabil pentru dezvoltarea lor reciprocă.[20]

În același timp, noțiunea de Moldova de Vest este folosită ca suport al ideii unei identități separate moldovenești în raport cu cea română[21], continuatoare a ideii reunirii întregii Moldove sub controlul sovietic[22] – idee contra căreia diplomația română luptă actual[23]. Asociat acestui aspect, mișcarea politică „Moldova Federativă” din Republica Moldova a propus în 2012 crearea unui nou stat în care să intre cinci republici autonome: Moldova de Est (Regiunea autonomă Basarabia), Moldova de Vest, Republica Moldovenească Transnistreană, Republica Găgăuzia și Republica Bucovina (este vorba de Bucovina de sud; cea de nord și Bugeacul, deja stăpânite de un stat slav, nu sunt incluse în această propunere, care reanimează abordarea imperială panslavistă). Mișcării respective i s-au asociat în 2014 alte forțe politice de stânga precum și unele personalități, pentru a constitui o platformă politică centrată pe această idee[24]

Întindere[modificare | modificare sursă]

Teritoriul Moldovei de Vest inclus actual României, din punct de vedere administrativ corespunde județelor Botoșani, Iași, Vaslui, Galați, Vrancea, Bacău, Neamț, Suceava (în sensul acelor de ceasornic). Suprafața cumulată a acestora este de 35.806 km², și populația este de 4.284.062 de locuitori (conform recensământul din 2011).

Actual șase dintre județe sunt incluse în Regiunea de dezvoltare Nord-Est și două (Vrancea și Galați) în Regiunea de dezvoltare Sud-Est. Limitele acestor opt entități administrative nu corespund integral nici cu hotarele vechiului Voievodat al Moldovei și nici cu frontierele sau limitele regionale din secolul XIX sau prima jumătate a secolului XX. Astfel:

În Ucraina arealul include Regiunea Cernăuți, compusă din nordul Bucovinei, ținutul Herța (inclus în perioada interbelică regiunii Moldova) și cea mai mare parte a fostului județ interbelic Hotin;

Regiunile învecinate sunt:

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Lucian Predescu Enciclopedia României (Ed. Cugetarea – Georgescu Delafras, București, 1940), p. 563.
  2. ^ a b Unele considerații privind aspectul geopolitic al statalității moldovenești, Alexandru Burian, în Statul Moldovenesc: continuitatea devenirii și consolidării – Materialele Conferinței științifico-practice internaționale, consacrată aniversării a 90 de ani de la proclamarea RDM și 15 ani de la recunoașterea internațională a Republicii Moldova, 19 noiembrie 2007, Institutul de Relații Internaționale din Moldova, Chișinău, 2008, ISBN 978-9975-70-554-7
  3. ^ Istoria românilor (Ediția I) – Cap. „Adevărul asupra trecutului și prezentului Basarabiei” în , Nicolae Iorga, București, 1936-1939
  4. ^ Structura antropologică și demografică a populației românești oglindită în cercetările lui Eugene Pittard, Laurenția Georgescu, Emma Mădălina Georgescu, Acta Moldaviae Meridionalis XXV-XXVII 2004-2006 vol. 2, p. 237-251
  5. ^ Lingvistica și arheologia slavilor timpurii. O altă vedere de la Dunărea de Jos„Anexa 1” Sorin Paliga, Eugen S. Teodor, Ed. Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2009]
  6. ^ Comunismul fără frontiere, Vasile Spiridon, Convorbiri Literare aprilie 2006
  7. ^ a b Traumele Moldovei Orientale,Ion Simuț, România Literară, Nr. 34/2006
  8. ^ Studiul Demografic și de Sănătate din Republica Moldova, 2005, Centrul Național Științifico-Practic de Medicină Preventică al Ministerului Sănătății și Protecției sociale din Chișinău Republica Moldova, Ed. ORC Macro Calverton, Maryland, SUA, 2006
  9. ^ a b Chestiunea Basarabiei în spațiul geopolitic european: la începuturi și în prezent, Aurelian Lavric, Studia Universitatis, Seria Științe Sociale, Anul VI, Nr. 3 (53) 2012, p. 215-223
  10. ^ Jean Nouzielles: Moldova, istoria tragică a unei regiuni europene (1), Basarabia Literară, Ed. 2009
  11. ^ Istoria evreilor în țerile noastre, Nicolae Iorga, Analele Academiei Române Seria II Tom XXXVI— Memoriile Secțiunii Istorice No. 7, Librăriile Socec & Comp și C. Sfetea, București, 1913
  12. ^ Studiu vizând identificarea actorilor activi în domeniul Diplomației Publice din România, potențiali beneficiari ai masteratului de Diplomație Publică, Mirela Arsith, Seminarul „Diplomația publică a Uniunii Europene pentru vecinătatea apropiată (Republica Moldova și Ucraina)”, 11 decembrie 2014, Universitatea Spiru Haret, București
  13. ^ Stadiul cercetărilor arheobotanice pentru eneoliticul din Moldova de Vest, Monah Felicia, Monah Dan, Memorie Antiqvitas - Acta Musei Petrodavensis - Revue du Musee d'Histoire de Piatra-Neamț, XXI/1997, p. 297-316
  14. ^ Cap. Societatea umană din teritoriul intracarpatic în epoca veche, Ioan, Glodariu în „Istoria României. Transilvania” Vol. I, Ed. Gheorghe Barițiu, Cluj-Napoca, 19917, p. 67-114
  15. ^ Definiție „Moldova”, Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, Ed. Scrisul Românesc S.A., 1929
  16. ^ fr Beaumont, Frédéric; Identités et territoire chez les slaves de Bucovine : relations interethniques, faits identitaires et territoriaux dans les Carpates orientales (Roumanie-Ukraine).Le mythe culturel bucovinien (Chapitre 4); Thèse de doctorat: Géographie, Bordeaux 3; 2007; p. 109-110
  17. ^ Euroregiunile de cooperare transfrontalieră de la noua frontieră estică a Uniunii Europene, Radu Săgeată, Geopolitica, Anul IV, nr. 20 (4 / 2006), p. 105
  18. ^ Bucovina eternă, Florin Pintescu, Bucovina,
  19. ^ Frontierele statale ale României, cadru pentru Euroregiuni, Petre Deică, Geopolitica, Anul IV, nr. 20 (4 / 2006), p. 16
  20. ^ Regionalizarea României: câteva considerente cu privire la Moldova [de Vest]/ OPINIE, Aurelian Lavric, 30 ianuarie 2013, portalul moldova.org
  21. ^ Moldova de Vest — zonă colonizată ?, Tudor Chifac, Comunistul – săptămânalul Partidului Comuniștilor din Republica Moldova
  22. ^ Stalin a fost cerut să unească Moldova de Est cu Moldova de Vest, Ruslan Sevcenco, portalul graiesc.md
  23. ^ Merkel, Băsescu și federalizarea românilor. Fota trage un semnal de alarmă, Marius Bâtcă, 23 iulie 2012, cotidianul Ziua Veche
  24. ^ Rusia vrea o bucată din România. Dar nu Insula Șerpilor, Paul Ghițiu, 21 februarie 2015, ziarul Evenimentul Zilei și Ce fel de Moldova e fara Putna ? – Interviu cu Mircea Druc, 12 ianuarie, 2014, ziare.com

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Orașele din Moldova: studiu de geografie economică, Al Ungureanu, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1980
  • Așezări din Moldova: de la paleolitic pînă în secolul al XVIII-lea, Nasim Zaharia, Mircea Petrescu-Dîmbovița, Em Zaharia, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1970
  • Tezaurul toponimic al României: Moldova, Volume 1, Part 2, Dragoș Moldovanu, Institutul de Filogogie Română "Alexandru Philippide.", Editura Academiei Române, 1992

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]