Comuna Soveja, Vrancea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Soveja
—  comună  —
Soveja 2 08.JPG
Soveja se află în România
Soveja
Soveja
Soveja (România)
Localizarea satului pe harta României
Coordonate: 46°0′0″N 26°39′0″E / 46.00000°N 26.65000°E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețStema Vrancea.svg Vrancea

SIRUTA177762

ReședințăDragosloveni
ComponențăDragosloveni, Rucăreni

Guvernare
 - primar al comunei Soveja[*]Ionuț Filimon[*][3] ( PNL, octombrie 2020)

Suprafață
 - Total94,12 km²
Altitudine555 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 2159 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal627320

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Soveja este o comună în județul Vrancea, Moldova, România, formată din satele Dragosloveni (reședința) și Rucăreni.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Soveja Rucareni si Dragosloveni.jpg

Comuna se află în zona montană din nord-vestul județului, la limita cu județul Bacău, în zona cursului superior al râului Șușița. Este traversată de șoseaua națională DN2L, care o leagă spre sud de Tulnici (unde se termină în DN2D) și spre sud-est de Câmpuri, Răcoasa, Străoane, Panciu și Mărășești (unde se termină în DN2).

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Soveja

     Români (96,47%)

     Necunoscută (3,42%)

     Altă etnie (0,09%)




Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Soveja

     Ortodocși (96,43%)

     Necunoscută (3,42%)

     Altă religie (0,13%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Soveja se ridică la 2.159 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.725 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (96,48%). Pentru 3,43% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,43%). Pentru 3,43% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[4]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Soveja este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Ionuț Filimon[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal5     
PSD-ALDE4     
Partidul PRO România1     
Partidul Mișcarea Populară1     

Istorie[modificare | modificare sursă]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Zăbrăuți a județului Putna și era, ca și acum, formată din satele Dobrosloveni și Rucăreni, cu 2491 de locuitori. În comună funcționau două biserici și o școală mixtă.[6] Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Vidra a aceluiași județ, cu o populație de 2500 de locuitori.[7]

În 1950, a fost transferată raionului Panciu din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. În 1968, comuna a trecut la județul Vrancea.[8][9]

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Mausoleul eroilor din Primul Război Mondial, monument memorial de interes național din comuna Soveja
Parte a picturii Bisericii „Matei Basarab”.jpg

În comuna Soveja se află fosta mănăstire Soveja, monument istoric de arhitectură de interes național, ridicată în 1645 de Matei Basarab, din care se păstrează biserica „Nașterea Domnului”, turnul clopotniță și fragmente din zidul de incintă. La Manastirea Soveja a fost surghiunit Alecu Russo de către domnitorul Mihail Struza în urma reprezentării comediei Jicnicerul Vadră. Aici scriitorul ascultă de la rapsozii locului cântece, balade, doine, una dintre acestea fiind balada Miorița pe care o va transmite lui Vasile Alecsandri. În timpul surghiunului său de 5 săptămâni, scrie jurnalul Soveja. Ziarul unui exilat politic la 1846, publicat postum de Al. Odobescu.

Un alt monument de interes național din comună este Mausoleul Eroilor din Primul Război Mondial, construit înre 1923 și 1928 și inaugurat în 1929 și clasificat ca monument funerar sau memorial.

Inscriptie pe Mausoleul Soveja.jpg

În rest, în comună mai există două obiective incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Unul este clasificat ca monument memorial sau funerar — cimitirul ostașilor germani aflat la marginea mănăstirii. Celălalt este un sit arheologic aflat la sud-est de satul Dragosloveni și care cuprinde urmele unor așezări din eneolitic (cultura Cucuteni faza A), Epoca Bronzului și perioada Latène (cultura geto-dacă).

Personalități[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă 
  4. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  5. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  6. ^ Lahovari, George Ioan (). „Soveja, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 452. 
  7. ^ „Comuna Soveja în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  8. ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în . 
  9. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Monografia comunei Soveja, Florica Albu, Iulian Albu, Editura Universal Dalsi, București, 2002

Legături externe[modificare | modificare sursă]