Județul Cahul (interbelic)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru alte sensuri, vedeți Cahul (dezambiguizare).
Județul Cahul
Stema judeţului Cahul Cahul în România
stemă amplasare
Provincie: Basarabia
Reședința: Cahul
Populație:
 •Total 1930:
Locul
196.693 loc.
Suprafață:
 •Total:
Locul
4.442 km²
Perioadă de existență: '
Subdiviziuni: (inițial) cinci plăși
(ulterior) șase plăși


Județul Cahul a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Basarabia. Reședința județului era orașul Cahul.

Întindere[modificare | modificare sursă]

Județul Cahul (hartă școlară din 1925).
Harta județului, cu dispunerea și denumirea plășilor, în anul 1938.

Județul se afla în partea estică a României Mari, în sud-vestul regiunii Basarabia. Județul Cahul se învecina la vest cu județele Covurlui, Tutova și Fălciu, la nord cu județul Lăpușna, la est cu județele Tighina și Cetatea Albă, iar la sud cu județul Ismail. Întinderea sa a suferit modificări în nord, unde o treime din Plasa Cantemir a făcut câtva timp parte din județul Fălciu, și în sud, unde limita cu județul Ismail a fost mutată, comunele Brînza, Colibași, Văleni și Vulcănești trecând în subordinea Cahulului, în timp ce comunele Valea-Stejarului, Grecenii-Burlăcenilor și Bulgărica treceau în subordinea Ismailului; deasemenea Plasa „Dragoș-Vodă” cu reședința la Albota a fost redenumită „Mihai Viteazu”. Teritoriul lui face parte actualmente din Republica Moldova, corespunzând aproximativ raioanelor Cahul, Cantemir, Leova, Taraclia și dolayului Vulcănești din Gagauzia.

Organizare[modificare | modificare sursă]

Teritoriul județului era împărțit în cinci plăși:[1]

  1. Plasa Cantemir,
  2. Plasa Ioan Voevod,
  3. Plasa Ștefan cel Mare,
  4. Plasa Traian și
  5. Plasa Mihai Viteazul.


Pe teritoriul județului se aflau două comune urbane: Cahul (reședința județului) și Leova (situată în partea nordică).

Populație[modificare | modificare sursă]

Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 196.693 de locuitori, dintre care 51,2% români, 17,9% găgăuzi, 14,5% bulgari, 7,5% ruși, 4,4% germani, 2,3% evrei ș.a.[2] Din punct de vedere confesional erau 92,1% ortodocși, 4,3% lutherani, 2,3% mozaici iar restul alte religii.

Mediul urban[modificare | modificare sursă]

În 1930 populația urbană a județului era de 17.909 locuitori, dintre care 50,5% români, 19,6% ruși, 17,5% evrei, 1,3% ucrainieni, 1,3% bulgari ș.a.[2] Orășenimea era alcătuită din 76,5% ortodocși, 17,5% mozaici, 4,7% ortodocși pe stil vechi, 0,7% romano-catolici ș.a.

Materiale documentare[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Portretul României Interbelice - Județul Cahul
  2. ^ a b Recensământul general al populației României din 29 decemvrie 1930, Vol. II, pag. 100

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Județul Cahul (interbelic)