Asia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru alte sensuri, vedeți Asia (dezambiguizare).

Asia

Poziţia Asiei pe harta lumii

Suprafață 44.579.000 km²
Populație 4,164,252,000 (2010)
Densitate 93,4/km²
Număr de țări 48
Țări
Colonii
Regiuni și țări nerecunoscute
Fus Orar UTC+2 la UTC+12
Cele mai mari orașe

Asia este cel mai întins continent de pe Pământ și, de asemenea, cel mai populat. Suprafața sa constituie 8,7% din suprafața totală a Terrei și 29,8% din uscatul acesteia. Populația Asiei reprezintă mai mult de 60% din întreaga populație a Globului. Se poate considera ca fiind o subregiune a unui continent mai întins, Eurasia, situată la est de Munții Urali, Canalul Suez, Marea Neagră și Marea Caspică. Limitele acestui continent sunt Munții Ural și râul Ural la vest, Oceanul Arctic la nord, Oceanul Indian la sud, iar la est Marea Japoniei.

Climă[modificare | modificare sursă]

Datorită întinderii mari, poziției geografice și altor factori, Asia sintetizează toate zonele de climă ale planetei. Principalii factori care determină și influențează clima Asiei sunt:

  • localizarea și întinderea continentului;
  • influența Oceanului Arctic (prin temperaturi scăzute și prezența banchizei);
  • relieful relativ jos al părții de nord a continentului (care facilitează înghețarea solului);
  • formarea alizeelor;
  • influența curenților din Oceanul Pacific;

Interiorul regiunilor au latitudine mijlocie de deșert sau climat semi-arid, cu ierni aspre și veri foarte calde. Precipitațiile medii se situează sub 230 mm pe an. Marginile sudice și vestice ale continentului sunt caracterizate de o atmosferă musonică care trece prin interiorul rece sudic și estic al iernii. Deși termenul de musonic este aplicat tuturor climatelor estice și sudice ale Asiei, adevăratul termen de musonic este caracteristic numai părții de subcontinent Indian și Burma, în aceste zone precipitațiile anuale depășind 2000 mm anual.

Relief[modificare | modificare sursă]

Asia, imagine din satelit

Asia este continentul cu cele mai întinse și mai înalte lanțuri muntoase ale Terrei. Pe continentul asiatic se poate pune în evidență o treaptă montană situată la altitudini mai mari de 3000 m. Aceasta cuprinde munți foarte înalți, precum Himalaya, Pamir, Karakorum, Kunlun ș.a., și un podiș înalt (Podișul Tibet, situat la 5000 m).

Partea de nord a muntelui Everest văzut dinspre Tibet

Continentul asiatic este cunoscut prin cele mai mari altitudini ale planetei: vârful Chomolungma (8848 m) din Munții Himalaya și vârful Chogori sau K2 (8610 m). Deșerturile sunt mai rare, dintre care cel mai mare este Deșertul Gobi.

În Asia se întind câmpii, precum cea a Gangelui, Indusului, Chinei de Est, și tundre, precum tundra Siberiei.

Peninsulele sunt și ele prezente: Arabia (cea mai întinsă din lume), India, Kamceatca (de origine vulcanică) și Indochina.

Populație[modificare | modificare sursă]

Asia este și cel mai populat continent, această caracteristică fiind valabilă de-a lungul întregii istorii. Din cele circa 8 miliarde de locuitori ai planetei, 4 miliarde trăiesc în Asia, ceea ce reprezintă 60% (sau 3/5) din populația totală a Terrei.

În prezent, sporul natural al Asiei este aproape de 15%, ceea ce înseamnă că în fiecare an se adaugă 15 locuitori la fiecare 1000 de locuitori. În realitate, în fiecare an, populația Asiei crește cu 50 de milioane de locuitori.

Densitatea medie a populației este de 89 locuitori/km2.

Hidrografie[modificare | modificare sursă]

Relieful și clima diferențiază aspectele hidrografice ale Asiei. Apele curgătoare se îndreaptă, dar nu în totalitate, spre oceanul planetar, existând mai multe arii endoreice, cea mai importantă și cea mai mare de pe Terra fiind în Asia Centrală, extinsă din zona Mării Caspice până dincolo de Munții Tian-Șan. În această regiune, unele ape sunt adevărate fluvii: Amudaria (2540 km) și Sârdaria (3019 km), altele având dimensiuni ceva mai reduse; unele se varsă în lacuri mari precum Aral și Balhaș.

A doua regiune endoreică principală este cea a Podișului Iran unde cel mai important curs de apă este râul Helmand care se varsă în zona mlaștinilor Hamun. Există și regiuni fără ape curgătoare (areice), cum este interiorul Peninsulei Arabia sau zona centrală a Deșertului Karakun (estul Mării Caspice).

Cea mai mare parte a teritoriului asiatic este străbătut de ape care se îndreaptă spre cele trei oceane învecinate, dar și spre Marea Mediterană și Marea Neagră. Spre Oceanul Arctic se îndreaptă marile fluvii siberiene: Obi (5410 Km), Enisei (4102 km) și Lena (4400 km). Înspre Oceanul Pacific se îndreaptă fluviile Amur (4440 km), Huanghe (4845 km), Chang Jiang (6300 km), Xijiang (1800 km), fluviul Roșu (1140 km), Mekongul (4220 km) și Menamul (1200 km). În Oceanul Indian se varsă Salweenul (3200 km), Gangele (2700 km) și Indusul (3180 km). În Golful Arabo-Persic se varsă Tigrul (1850 km) și Eufratul (2800 km).

Religie[modificare | modificare sursă]

Templul hindus Akshardham din Delhi.

Populația Asiei este multireligionară: în Asia de Nord (Federația Rusă) predomină creștinii ortodocși și populațiile animiste (în Siberia). În Asia Centrală și de Vest predomină religia islamică, dar există și țări în care predomină alte religii: iudaică (în Israel) și ortodoxă (în Armenia și Gruzia). În sudul Asiei predomină religia hindusă (India), iar în peninsula Indochina, cea budistă. În Asia de Est este predominantă religia budistă combinată cu religia taoistă (în China și Coreea) și cea șintoistă (Japonia).

Industrie[modificare | modificare sursă]

În Golful Persic și în preajma Mării Caspice industria predominantă este cea energetică, în timp ce în țări precum India, China, Japonia, Coreea de Sud activitatea majoritară se desfășoară în cadrul industriei energiei electrice. Pe de altă parte, industria siderurgică este bine reprezentată în India și China, iar în Japonia, industria construcțiilor de mașini se impune ca o parte importantă a economiei acestui stat.

Resurse naturale[modificare | modificare sursă]

Cărbunii superiori se extrag cu preponderență în China (primul producător mondial), India și Kazahstan. O altă resursă importantă abundentă în Asia este petrolul, existent pe teritoriul statelor din jurul Golfului Persic, a Chinei și Indoneziei, Arabia Saudită fiind primul producător și exportator mondial. Gazele naturale se extrag în cantități mari în Indonezia, Uzbekistan, Arabia Saudită și Iran.

Vegetație[modificare | modificare sursă]

Asia cuprinde toate tipurile de vegetație datorită întinderii mari a continentului. În răspândirea vegetației contribuie factori precum temperatura aerului, precipitațiile, dispunerea marilor trepte și unități de relief, curenții oceanici etc.

Cele mai importante zone de vegetație sunt: tundra, pădurile de conifere, de foioase, pădure subtropicală, musonice, ecuatoriale (tropicale), stepele, deșerturile temperate și tropicale și savana.

Faună[modificare | modificare sursă]

Fauna Asiei urmează în general liniile de vegetație. Dintre animalele cele mai răspândite se remarcă: rinocerul javanez, tigrul bengalez și tigrul siberian (sau de Amur), elefantul indian, urangutanul, jaguarul, iacul, cămila etc.

Sol[modificare | modificare sursă]

Există o paletă largă de soluri datorită vegetației dezvoltate, precum soluri slab dezvoltate — deșerturi, soluri roșii, podzoluri, soluri brune, cernoziomuri ș.a. Soluri din zona musonica a Asiei: Condițile climatice deosebite ale zonei intertropicale au importante repercusiuni asupra formarii și evoluției solurilor din aceasta zona. Astfel, temperaturile ridicate și constante, ca și cantitățile mari de precipitații, influențează în primul rând dezagregarea și alterarea rocilor. În condițiile unui climat cald și umed, alterarea silicaților este completă, rezultând acizi liberi de fier și de aluminiu. Acest tip de alterare se numește alterare alitica sau lateritizare. De aceea solul poartă denumirea de sol lateritic.Viteza de alterare este influențată de temperatură și precipitații. De aceea, în zona caldă intertrpoicală, hidroliza -principalul proces de alterare a silicaților- este favorizată de temperaturile ridicate și de precipitațiile abundente. Odată cu creșterea umidității are loc și o levigare mai intensă a sărurilor și bazelor și mai redusă a siliciei și oxizilor de fier și de aluminiu.

Harta politică a Asiei[modificare | modificare sursă]

Subregiuni[modificare | modificare sursă]

Continentul asiatic se poate împărți în mai multe zone.

Asia de Nord[modificare | modificare sursă]

Siberia, partea Rusiei aflată la est de munții Ural.

Asia Centrală[modificare | modificare sursă]

Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Turkmenistan, Uzbekistan și Azerbaidjan.

Asia de Est[modificare | modificare sursă]

Coreea de Nord, Coreea de Sud, Japonia, Mongolia, Republica Chineză (Taiwan) și Republica Populară Chineză (China).

Asia de Sud-Est[modificare | modificare sursă]

Brunei, Cambodgia, Filipine, Indonezia, Laos, Malaezia, Myanmar, Singapore, Timorul de Est, Thailanda și Vietnam.

Asia de Sud[modificare | modificare sursă]

Afghanistan, Bangladesh, Bhutan, India, Maldive, Nepal, Pakistan și Sri Lanka.

Asia de Sud-Vest[modificare | modificare sursă]

Arabia Saudită, Armenia, Bahrain, Cipru, Emiratele Arabe Unite, Fâșia Gaza, Iordania, Irak, Iran, Israel, Liban, Kuweit, Nagorno-Karabakh, Oman, Peninsula Sinai, Palestina, Qatar, Siria, Turcia și Yemen.

Cele mai mari aglomerații urbane[modificare | modificare sursă]

Zona metropolitană Populație (2010) Țară Imagine panoramică
Istanbul 14.350.423 loc.  Turcia
Dhaka 13.240.743 loc.  Bangladesh
Lalbager Kella 01.jpg
Mumbay 21.900.967 loc.  India
Mumbai Skyline at Night.jpg
Delhi 18.916.8900 loc.  India
LotusDelhi.jpg
Calcutta 15.644.040 loc.  India
Kolkatatemple.jpg
Teheran 13.413.348 loc.  Iran
Tehran skyline may 2007.jpg
Karachi 13.052.000 loc.  Pakistan
Nagan Ch Karachi.jpg
Shanghai 19.210.000 loc.  China
Shanghaiviewpic1.jpg
Beijing 12.230.029 loc.  China
File-Beijing CBD 2008-6-996735.jpg
Chongqing 31.442.300 loc.  China
CQ WTC.jpg
Seul 22.692.652 loc.  Coreea de Sud
Samsung headquarters.jpg
Jakarta 18.588.548 loc.  Indonezia
Jakarta Skyline Part 2.jpg
Tokyo 37.730.064 loc.  Japonia
Skyscrapers of Shinjuku 2009 January.jpg
Osaka 17.409.585 loc.  Japonia
Osaka Castle 03bs3200.jpg
Manila 20.795.000 loc.  Filipine
Bangkok 11.971.000 loc.  Thailanda

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

World Geography