Carol al II-lea al României
| Carol al II-lea | |
|---|---|
| rege al României | |
| Domnie | 8 iunie 1930 – 6 septembrie 1940 |
| Încoronare | 8 iunie 1930 |
| Predecesor | regele Mihai |
| Succesor | regele Mihai |
| Căsătorit(ă) cu | 31 august 1918 - Ioana Maria Valentina („Zizi”) Lambrino 10 martie 1921 - prințesa Elena a Greciei și Danemarcei 3 iunie 1947 - Elena Magda Lupescu |
| Urmași | |
| prințul Mihai, mare voievod de Alba Iulia (anterior și ulterior rege) | |
| Nume complet | |
| Carol Caraiman de Hohenzollern-Sigmaringen | |
| Casa regală | Casa Regală a României |
| Imn regal | Trăiască regele |
| Tată | Ferdinand I al României |
| Mamă | Maria a României |
| Naștere | 15 octombrie 1893 Sinaia, România |
| Deces | 4 aprilie 1953 (59 ani) Portugalia |
Majestatea Sa Carol al II-lea, rege al României, principe de Hohenzollern-Sigmaringen (n. 15 octombrie 1893 - d. 4 aprilie 1953) a fost rege al României între 8 iunie 1930 și 6 septembrie 1940, când a trecut prerogativele sale regale în favoarea fiului său Mihai. Carol este fiul cel mare al regelui Ferdinand al României și al soției sale regina Maria. Cunoscut și sub numele de Carol Caraiman, nume ales de tatăl său Ferdinand și folosit de Carol după ce a fost dezmoștenit și radiat din Casa Regală a României (între 1925 și 1930), în urma renunțării lui Carol la calitatea de prinț moștenitor.
Cuprins |
Carol a fost cunoscut pentru aventurile sale amoroase mai mult decât pentru calitățile sale de conducător național.[necesită citare] Carol s-a căsătorit pentru prima oară la Odessa, Ucraina pe 31 august 1918, în contradicție cu statutul casei regale, cu Ioana Maria Valentina Lambrino, ("Zizi" Lambrino) (1898-1953), fiica unui general român; căsătoria a fost anulată prin sentință a Tribunalului Ilfov în 1919 dar relația dintre cei doi a continuat și ulterior s-a născut un fiu considerat ca ilegitim, Mircea Gregor Carol Lambrino. Carol s-a căsătorit, la Atena, Grecia (10 martie 1921) cu prințesa Elena a Greciei și Danemarcei. În cadrul acestei căsătorii s-a născut pe 25 octombrie 1921, prințul Mihai. Acest mariaj s-a deteriorat la scurt timp prin aventura regelui cu Elena Lupescu (cunoscută ca "Magda Lupescu", 1895-1977), fiică a lui Nicolas Grünberg, un farmacist evreu, botezat creștin-ortodox, care a adoptat numele de Nicolae Lupescu. Elena Lupescu a fost inițial soția ofițerului de armată Ion Tâmpeanu. Ca rezultat al scandalului, Carol a renunțat la tron în decembrie 1925 în favoarea fiului său minor Mihai, care a devenit rege în iulie 1927. Carol și regina-mamă Elena au divorțat în 1928. Carol a avut de asemenea un fiu cu o necunoscută, Maria Martini. Pentru toate aceste aventuri istoricii l-au supranumit regele playboy. Martorii oculari afirmă chiar că ar fi avut o aventură și cu o faimoasă prostituată, Foamea Neagră, din cartierul Crucea de piatră, la București. Episodul este preluat de Petru Dumitriu în romanul Cronică de familie.
Domnia (1930–1940) [modificare]
Întorcându-se în țară pe 6 iunie 1930 în urma negocierilor cu Iuliu Maniu (căruia îi promite să renunțe la relația cu Elena Lupescu), Carol a fost proclamat rege după două zile. El o exilează însă pe regina-mamă Elena și o aduce pe Elena Lupescu la București. Domnia sa în următorul deceniu va sta sub semnul camarilei, grup de influență implicat în acte de corupție, cel mai faimos fiind Afacerea Skoda. Carol a încercat să influențeze cursul vieții politice românești, în primul rând prin manipularea partidelor Național Liberal și Național Țărănesc și a unor grupări anti-semite și din (ianuarie 1938) prin alegerea sa a miniștrilor. Pe 10 februarie 1938 a desființat partidele politice, ceea ce îi asigura puterea supremă. Tot în 1938 a inițiat o reformă administrativă de inspirație fascistă, prin care a împărțit teritoriul României în zece ținuturi.
Doi ani mai târziu, în anul 1940, forțat de presiunea politică a Uniunii Sovietice, Germaniei hitleriste, Bulgariei și a Ungariei horthyste să cedeze părți din teritoriul României Întregite, Carol a acceptat în consiliul de coroană cedarea teritoriilor și a fost obligat de opoziție să abdice în favoarea administrației pro-germană a generalului Ion Antonescu și în favoarea fiului său Mihai, stabilindu-se în final în Portugalia. Carol și Elena Lupescu s-au căsătorit la Rio de Janeiro, Brazilia, pe 3 iunie 1947, transformând-o pe aceasta în Prințesa Elena de Hohenzollern.
Carol a rămas în exil tot restul vieții sale. Se pare că atât în timpul celui de-al doilea război mondial cât și în perioada postbelică, Carol a făcut anumite încercări de a-și recupera tronul, dar nu a avut nici un sprijin politic intern sau extern. Carol a murit în Portugalia, fiind îngropat la capela Regilor Portugaliei din Estoril, iar în 2003 rămășițele sale au fost aduse în România, fiind reînhumat la Mănăstirea Curtea de Argeș, în afara bisericii în care se odihnesc regii României. regele Mihai nu a participat la ceremonie, fiind reprezentat de principesa Margareta și principele Radu.
Arbore genealogic [modificare]
Vezi și [modificare]
| Carol I |
|---|
| Regina soție' |
| regina Elisabeta |
| Copii |
| principesa Maria |
| Ferdinand |
| Regina soție |
| regina Maria |
| Copii |
| prințul Carol |
| prințul Nicolae |
| principesa Elisabeta |
| principesa Maria |
| principesa Ileana |
| prințul Mircea |
| Carol al II-lea |
| Regina soție |
| regina Elena |
| Copii |
| prințul Mihai |
| Mihai I |
| Regina soție |
| regina Ana |
| Copii |
| Margareta |
| Elena |
| Irina |
| Sofia |
| Maria |
- Casa Regală de Hohenzollern-Sigmaringen
- Cronologia monarhiei în România
- Descendenții reginei Victoria a Regatului Unit
- Genealogia M.S.R. Mihai I al României, numerotația Sosa-Stradonitz
- Însemnele regalității române
- Monarhia în România
- Regatul României
- regele României
- reginele României
- Lista șefilor de stat ai României
Bibliografie [modificare]
- Paul D. Quinlan - The playboy king: Carol II of Romania. Greenwood Press, 1995.
- Florin Constantiniu - O istorie sinceră a poporului român. Editura Univers Enciclopedic, 1997.
- Alex Mihai Stoenescu - Istoria loviturilor de stat din România. Volumul II, Eșecul democrației române. Editura Rao, 2001.
- Ion Scurtu - Monarhia în Romania 1866-1947. Editura Danubius, 1991.
- Matthieu Boisdron, La Roumanie des années trente. De l'avènement de Carol II au démembrement du royaume (1930-1940), éditions Anovi, Franța, 2007.
- Cristian Sandache - Viața publică și intimă a lui Carol al-II-lea. Editura Paideia, 1998.
- Cristian Sandache - Europa dictaturilor și originile războiului româno-sovietic. Ed.Militară, București, 2007.
- „Adevărata moarte a lui Carol al II-lea”, Ion Cristoiu, 2011
- Gabriel Constantinescu - Șah la rege, declinul monarhiei române în secolul XX, Editura Christiana, 2007
- Neagu Cosma - Culisele palatului regal, Editura Globus, 1998
Note [modificare]
Legături externe [modificare]
- Majestatea Sa Carol al II-lea de Romania
- Regele, amanta și Legiunea Arhanghelul Mihail
- "Aventurierul cinic" Carol al II-lea, 6 martie 2008, Ionut Dulamita, Cristian Bandea, Cotidianul
- Carol al II-lea, Regele-playboy în "croaziera sexului”, 3 Octombrie 2011, Roxana Roseti, Evenimentul zilei
- Voievodul culturii, 18 august 2008, Cristina Diac, Jurnalul Național
- Lingușirile intelectualilor la adresa regelui Carol al II-lea, 28 Octombrie 2011, Alexandra Olivotto, Evenimentul zilei
- Adevărata moarte a lui Carol al II-lea, 23 decembrie 2011, Adevărul
- Cum a învins Carol al II-lea clasa politică românească, 27 Aprilie 2011, Lucian Vasile, Historia
- Cultul personalității în vremea lui Carol al II-lea - Ziua Restaurației, Catalin Ion, Historia, accesat la 14 februarie 2012
- "Tunurile" Suveranului, 18 august 2008, Florin Mihai, Jurnalul Național
- Cel mai român dintre regi, 18 august 2008, Florin Mihai, Jurnalul Național
- Sex de renume internațional, 18 august 2008, Florin Mihai, Jurnalul Național
- Carol al II-lea, precursorul lui Nicolae Ceaușescu, 15 august 2008, Florin Mihai, Jurnalul Național
- Articole despre Carol al II-lea, la Jurnalul Național
Imagini
- MEMORIA CARTII POSTALE/ Vodă Playboy, 17 noiembrie 2009, Calin Hentea, Ziarul de Duminică
|
Carol al II-lea al României
Ramură a Casei de Hohenzollern
Naștere: 15 octombrie 1893 Deces: 4 aprilie 1953 |
||
| Titluri regale | ||
|---|---|---|
| Predecesor: Mihai |
rege al României 1930-1940 |
Succesor: Mihai |
|
|||||||||
- Nașteri în 1893
- Decese în 1953
- Casa de Hohenzollern-Sigmaringen
- Cavaleri ai Ordinului Jartierei
- Francmasoni români
- Înaintașii regelui Mihai I
- Monarhi care au abdicat
- Prinți ai României
- Regii României
- Șefii de stat ai României
- Ortodocși români
- Beneficiari ai Ordinului Vulturul Alb
- Români pe monede și bancnote românești