Prințul Albert de Saxa-Coburg și Gotha
| Albert de Saxa-Coburg și Gotha | |
|---|---|
| Prinț Consort | |
 |
|
| Portret de Franz Xaver Winterhalter, 1842 | |
| Domnie | 10 februarie 1840 – 14 decembrie 1861 |
| Căsătorit(ă) cu | Victoria a Regatului Unit |
| Urmași | |
| Prințesa Victoria Eduard VII Prințesa Alice Alfred, Duce de Saxa-Coburg, Gotha și Edinburgh Prințesa Elena Prințesa Louise Arthur, Duce de Connaught și Strathearn Leopold, Duce de Albany Prințesa Beatrice |
|
| Nume complet | |
| Francis Albert Augustus Charles Emmanuel | |
| Casa regală | Casa de Saxa-Coburg și Gotha |
| Tată | Ernest I, Duce de Saxa-Coburg și Gotha |
| Mamă | Prințesa Louise de Saxa-Gotha-Altenburg |
| Naștere | 26 august 1819 Schloss Rosenau, Coburg, Saxe-Coburg-Saalfeld |
| Deces | 14 decembrie 1861 (42 ani) Castelul Windsor, Berkshire, Anglia |
Printul Albert de Saxa-Coburg și Gotha (Francis Augustus Charles Albert Emanuel; n. 26 august 1819 - d. 14 decembrie 1861), a fost soțul Reginei Victoria a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei.
Cuprins |
[modificare] Primii ani
Albert s-a născut în Schloss Rosenau, aproape de Coburg, Germania, ca cel de-al doilea fiu al lui Ernest al III-lea, Duce de Saxa-Coburg-Saalfeld și a primei lui soții, Louise de Saxa-Gotha-Altenburg. Mătușa lui Albert, Victoria de Saxa-Coburg-Saalfeld, s-a căsătorit cu Edward Augustus, Duce de Kent, al patrulea fiu al regelui George al III-lea al Marii Britanii. Ea a fost mama viitoarei regine Victoria. Deci, Albert și viitoarea sa soție erau veri. De asemenea, ei s-au născut în același an și au fost asistați la naștere de aceeași moașă.[1]
Albert a fost botezat la Biserica Evanghelică Luterană pe 19 septembrie 1819 în Sala de Marmură, la Schloss Rosenau cu apă luată dintr-un râu local.[2] Mama lui Albert a fost exilată, s-a căsătorit pentru a doua oară cu iubitul ei, Alexander von Hanstein, Conte de Polzig-Baiersdorf și a murit la vârsta de 30 de ani de cancer.[3] Anul următor, tatăl lor s-a căsătorit cu propria lui nepoată și verișoara lui Albert și a fratelui său mai mare, Ernest, cu Prințesa Maria de Württemberg.[4]
Cei doi frați au fost educați în primul rând de tutori privați și, mai târziu, la Universitatea din Bonn, ca mulți alți prinți. Acolo, Albert a studiat dreptul, economia politică, filozofie, istoria artei, muzică, gimnastică și a excelat la scrimă și echitație.[5]
[modificare] Căsătoria
În jurul anului 1836, ideea căsătoriei între Albert și verișoara lui, moștenitoarea tronului britanic, Prințesa Victoria de Kent (așa cum era titlul ei atunci) a apărut în mintea ambițiosului lui unchi, Leopold, regele belgienilor. După ce Victoria s-a urcat pe tronul britanic pe 20 iunie 1837, ea a scris scrisori prin care își arăta interesul față de educația lui Albert însă fără să se grăbească să se căsătorească.[6] În octombrie 1839, Albert și fratele său Ernest au plecat în Anglia, pentru a o vizita pe regină, cu scopul de a soluționa definitiv cererea în căsătorie. Albert și Victoria s-au simțit atrași unul de celălalt. Intenția reginei de a se căsători a fost declarată oficial pe 23 noiembrie 1839[7].
Cuplul s-a căsătorit pe 10 februarie 1840 la Capela Regală a Palatului St James. Cu patru zile înainte de nuntă, viitoarea soție i-a acordat titlul de Alteță Regală. La început nu a fost popular în rândul britanicilor. A fost perceput ca fiind dintr-un stat sărac și mic, puțin mai mare decât un județ englezesc.[8] Primul ministru britanic, Lordul Melbourne, a sfătuit-o pe regină să nu-i acorde titlul de "Rege Consort". Parlamentul chiar a refuzat să-l facă pe Albert peer - în parte din cauza sentimentului anti-german și a dorinței de a-l exclude pe Albert din orice rol politic.[9]
Melbourne a condus un guvern minoritar și opoziția a profitat de căsătorie pentru a continua să-i slăbească poziția. Ei s-au opus la înnobilarea lui Albert și i-au acordat un venit mai mic decât consortului anterior,[10] 30.000 £ în loc de 50.000 £.[11]
[modificare] Arbore genealogic
[modificare] Referințe
[modificare] Bibliografie
- Stanley Weintraub (1997). Albert: Uncrowned King London: John Murray. ISBN 0-7195-5756-9
[modificare] Legături externe
- Moartea care a zguduit monarhia britanică, 3 Decembrie 2011, Andreea Lupșor, Historia
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|||||
