Regina mamă, Elena
Majestatea Sa Elena, regina-mamă a României, principesă a României, principesă de Romania și Danemarca, (n. 2 mai 1896, Atena — d. 28 noiembrie 1982, Lausanne, Elveția), născută Alteța Sa Regală Elena, principesă de Romania și Danemarca, a fost soția lui Carol al II-lea al României și mama regelui Mihai I al României.
Cuprins |
Viața [modificare]
Elena a fost fiica lui Constantin, Sofia de Prusia. Pe data de 10 martie 1921 s-a căsătorit cu viitorul rege Carol al II-lea al României (care îi era și văr de gradul al II-lea) și pe data de 25 octombrie 1921 s-a născut Mihai al României. În 1920, fratele cel mare al Elenei, George, s-a logodit cu prințesa Elisabeta a României. Fratele Elisabetei, prințul Carol, se întorcea tot atunci acasă după ce fusese forțat să facă turul lumii, o pedeapsă pentru „căsătoria morganatică“ cu Zizi Lambrino (anulată între timp). Carol a trecut și prin Elveția, unde se stabilise familia regelui Constantin pe perioada exilului. Aici s-a îndrăgostit de tânăra prințesă a Greciei. Sosită în România pentru a cunoaște țara cumnatei sale, Elena a aflat groaznica veste a morții fratelui său, Alexandru. Alexandru a avut o moarte stupidă, după ce a intervenit într-o luptă dintre câinele său și o maimuță care l-a mușcat. Pierderea fratelui a răvășit-o pe Elena, care a luat o hotărâre ce îi va schimba viața Prima impresie avuta despre Romania a fost foarte buna in comparatie cu Grecia la acel moment: „Biata Grecie, mică și distrusă de atâția ani de suferință! Ce deosebită este această Românie plesnind de bunăstare și deja vindecată de rănile recentului război!“, notează ea în caietele de amintiri. Apropierea de Carol a devenit firească, iar atunci când tânărul prinț i-a cerut regelui Constantin mâna fiicei sale, Elena s-a bucurat incert: „Mă simțeam atrasă de el și, în timp, eram sigură că m-aș fi putut îndrăgosti de el. Dar ceea ce m-a făcut cu adevărat să îi accept cererea în căsătorie a fost gândul la Alexandru. În tot timpul exilului, nu sperasem decât să mă întorc în Grecia, dar acum, că el nu mai era acolo, am simțit că nu mai am puterea să revăd Atena“.
Elena și Carol s-au căsătorit la Atena, pe 10 martie 1921. Ei erau veri de gradul al II-lea, străbunica lor fiind celebra regină Victoria a Marii Britanii. O săptămână mai devreme, fratele Elenei și sora lui Carol își uniseră destinele. A fost un capriciu al mamei lui Carol, regina Maria, care a dorit să asiste pe îndelete la ambele ceremonii. Țăranii superstițioși din Grecia au prezis că mariajele se vor destrăma, nefiind făcute, după datină, dovedindu-se că au avut dreptate.
Căsătoria n-a durat decât până în 1928, când cei doi soți s-au despărțit, după cea dintâi abdicare a lui Carol, în 1925. Soția oficială, recunoscută, a lui Carol al II-lea e cea mai puțin cunoscută dintre reginele României [1].
Când Carol a renunțat pentru prima dată la tron, părăsind România după ce începuse legătura cu Magda Lupescu, regina Elena a rămas în țară împreună cu fiul ei, fără a deține însă nici o poziție oficială și fără a fi membră în consiliul de regență care conducea țara în locul regelui minor Mihai. Parlamentul României a ratificat în 1926 abdicarea lui Carol și a acordat Elenei titlul de prințesă a României. In 1928, în urma insistențelor lui Carol al II-lea și la recomandarea guvernului român, ea a acceptat să divorțeze. Când Carol s-a întors în țară și a fost proclamat rege, în 1930, au fost făcute câteva tentative de împăcare, la inițiativa guvernului, dar când a devenit clar că, de fapt Carol, care se instalase la palat împreună cu metresa lui, nu dorea acestă împăcare, divorțul s-a finalizat, iar în urma șicanelor din partea regelui, regina-Mamă Elena a fost silită să plece în exil, în 1932, și s-a retras la Vila Sparta din Florența. La urcarea pe tron a regelui Mihai I, în 1940, regina-mamă a revenit în țară și i-a fost fiului său un suport moral de neînlocuit. În perioada nebună de dinainte de Al Doilea Război Mondial, Mihai o vizitează de doar două ori pe an. Mâna forte a lui Carol o ține în chingi și în exil. Nu-i permite lui Mihai să poarte altceva decât pantaloni scurți, declanșând un celebru incident diplomatic la Londra, și, mai mult, pune în pericol viața fostului și viitorului suveran. Aflat la mama sa, stabilită la Florența, Mihai are o criză acută de apendicită. Disperată, Elena îi telefonează lui Carol pentru a-i cere acordul ca fiul lor să fie operat de urgență de medicii italieni. Intransigent, acesta refuză, pretextând că vorbise în ajun cu Mihai și se simțea excelent.
Regina Elena i-a fost alături și la 23 august 1944, când românii au întors armele, după ce Mihai l-a arestat pe Antonescu. Regele fusese învățat de mic să-i iubească pe englezi, o slăbiciune de veacuri în familia Elenei. De altfel, prima limbă în care a vorbit Regele României a fost engleza. Elena a presimțit și dezastrul comunist. Elena l-a sprijinit pe Mihai și când acesta a declanșat celebra „grevă regală“, refuzând să semneze aberante acte impuse de sovietici. I-a fost alături fiului său și când au luat din nou calea exilului, goniți de comuniști.
Principesa Margareta A Romaniei povesteste despre bunica sa astfel "bunica mea, regina Elena, a fost ghidul meu spiritual, mentorul, steaua calauzitoare. Ea m-a învatat multe despre viata, mi-a deschis ochii catre tot ce este frumos si bun pe lume; mi-a aratat ceea ce este urât sau primejdios, dar m-a lasat sa învat din propriile mele greseli. Regina-mama a fost un îndrumator plin de tact, nu pentru ca dadea sfaturi, ci pentru ca încarna adevarata întelepciune care spune ca trebuie sa înveti din propriile greseli pentru a te forma, ca om.[...] Surorile mele si cu mine îi spuneam „Amama“, un nume frumos care, pe lânga faptul ca înseamna bunica, destainuie un înteles spiritual profund, venit din rezonanta apropiata de cea a latinului „anima“, care înseamna suflet. Mai mult decât atât, Regina Elena a avut o mare credinta despre care spunea ca îi aduce putere si – astazi îmi dau seama - un important lucru, întelepciune. De fapt, când eram mica, nu puteam pronunta „Amama“ si de aceea o strigam „Ama“.
Regina-mamă Elena a trecut în lumea celor drepți la 28 noiembrie 1982, la Lausanne, Elveția.
Recunoaștere postumă din partea Statului Israel [modificare]
În anul 1993 Statul Israel și Institutul Yad Vashem i-au conferit post-mortem Titlul și Medalia Dreaptă Între Popoare pentru activitatea sa de salvare a evreilor prigoniți în timpul regimului antonescian.
S-a apelat la ajutorul ei pentru oprirea deportării evreilor din Cernăuți. După ce s-a adresat mai multor personalități, Regina Mamă, însoțită de Patriarhul Nicodim Munteanu au apelat direct la Ion Antonescu, care a cedat și a admis ca acei evrei care nu fuseseră încă deportați din Cernăuți să rămână acolo „temporar". Ajutorul trimis de dânsa în 1942 a salvat viețile a mii de evrei din Transnistria. În 1943 și la începutul anului 1944, regina mamă Elena a ajutat la întoarcerea a mii de evrei care rămăseseră în viață, inclusiv a mii de orfani evrei, din Transnistria.
Arbore genealogic [modificare]
Vezi și [modificare]
- Lee, Arthur Stanley Gould (1956). Helen, Queen Mother of Rumania, Princess of Greece and Denmark: An Authorized Biography. Londra: Faber and Faber
- Porter, Ivor (2007). MIHAI I AL ROMÂNIEI. REGELE ȘI ȚARA. București: ALLFA
Titluri
- 2 Mai 1896 – 10 Martie 1921: Alteța sa regală prințesa Elena a Greciei și Danemacei
- 10 Martie 1921 – 4 Ianuarie 1926: Alteța sa regală prințesa de coroană a României
- 4 Ianuarie 1926 – 1928:Alteța sa regală Elena a României
- 1928 –Septembrie 1940: Majestatea Sa Elena
- 6 Septembrie 1940 – 30 Decembrie 1947: Majestatea Sa regina mamă Elena
- 30 Decembrie 1947 – 28 Noiembrie 1982: Majestatea Sa regina mamă Elena a României(titular)
Note [modificare]
- ^ Ivor Porter, REGELE ȘI ȚARA. Cartea este dedicată Regelui Mihai, însă autorul introduce o descriere mai largă a Reginei-mamă, o persoană foarte apreciată de monarh.
Bibiliografie [modificare]
- Prințul Radu de Hohenzollern-Veringen, „Elena. Portretul unei Regine”, Editura RAO, 2007 - recenzie
Legături externe [modificare]
| Carol I |
|---|
| Regina soție' |
| regina Elisabeta |
| Copii |
| principesa Maria |
| Ferdinand |
| Regina soție |
| regina Maria |
| Copii |
| prințul Carol |
| prințul Nicolae |
| principesa Elisabeta |
| principesa Maria |
| principesa Ileana |
| prințul Mircea |
| Carol al II-lea |
| Regina soție |
| regina Elena |
| Copii |
| prințul Mihai |
| Mihai I |
| Regina soție |
| regina Ana |
| Copii |
| Margareta |
| Elena |
| Irina |
| Sofia |
| Maria |
- MEMORANDUM privind sprijinul acordat evreilor din România de Regina Mamă Elena în timpul celui de-Al doilea război mondial
- Regina Elena: povestea inversată a Cenușăresei, 25 Martie 2008, Vlad Stoicescu, Andrei Crăciun, Evenimentul zilei
|
||||||||||||||||||||||||||
