Elena Lupescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Elena Lupescu
Date personale
PoreclăDuduia Modificați la Wikidata
Născută[2] Modificați la Wikidata
Iași, România Modificați la Wikidata
Decedată (77 de ani)[2][3] Modificați la Wikidata
Estoril, Districtul Lisabona, Portugalia Modificați la Wikidata
ÎnmormântatăIgreja de São Vicente de Fora[*][[Igreja de São Vicente de Fora (church and monastery in Lisbon)|​]] ()
Mănăstirea Curtea de Argeș Modificați la Wikidata
PărințiNicolas Lupescu[*][[Nicolas Lupescu (Peerage person ID=104285)|​]][4] Modificați la Wikidata
Căsătorită cuIon Tampeanu[*] ()
Carol al II-lea al României () Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Religiecatolicism Modificați la Wikidata
Ocupațiemetresă[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
PorecleDuduia[1]  Modificați la Wikidata

[5]Elena „Magda” Lupescu, Principesă de Hohenzollern (n. 3/15 septembrie 1899, Iași, România – d. , Estoril, Districtul Lisabona, Portugalia) a fost amanta și apoi soția regelui Carol al II-lea al României.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Elena Lupescu a fost fiica lui Nicolae (Nahum) Grünberg (născut evreu, ulterior botezat creștin ortodox cu numele de Nicholas Wolff, devine apoi Nicolae Lupescu) și a Elizei Falk, născută evreică, botezată în religia catolică, fostă dansatoare la Viena[6]. În februarie 1919, Elena Lupescu s-a căsătorit cu un căpitan de artilerie din Regimentul 28 Obuziere[7], Ion Tâmpeanu, de care a divorțat după un scurt timp. Nașii de cununie au fost Elena și Eremia Grigorescu, generalul erou[8]. În 1925 a devenit amanta prințului Carol[9]. Prințul Carol a fost încoronat în 1930 ca Regele Carol al II-lea al României. După abdicarea Regelui Carol al II-lea în septembrie 1940, Elena Lupescu l-a urmat în exil. Pe 8 septembrie 1940, Regele Carol al II-lea și Elena Lupescu au ajuns cu propriul tren la Lugano, în Elveția.[10]. În octombrie 1940, guvernul legionar al României a cerut Spaniei extrădarea Elenei Lupescu, precum și cea a lui Ernest Urdăreanu, mareșalul Palatului, care, după părerea legionarilor, s-ar fi aflat alaturi de Regele Carol al II-lea, în spatele asasinării, la 30 noiembrie 1938, a lui Corneliu Zelea Codreanu, conducătorul organizației Garda de Fier.[11] Elena Lupescu a petrecut majoritatea perioadei de exil în Mexic, Brazilia și Portugalia. După căsătoria lor (1947) din Brazilia, Carol al II-lea și Elena Lupescu s-au mutat la Estoril, Portugalia, unde Carol cumpărase Villa del Sol.

După moartea lui Carol al II-lea, în 1953, Elena Lupescu a continuat să trăiască la Estoril, în Portugalia, până când s-a stins din viață.[12] Sicriul ei a fost depus la Capela Regilor Portugaliei din mănăstirea São Vicente de Fora din Lisabona, alături de sicriul Regelui Carol al II-lea. În anul 2003 sicriele celor doi au fost aduse la mănăstirea Curtea de Argeș.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Elena Lupescu, marea dragoste a Regelui Carol al II-lea și mărul discordiei din Casa Regală 
  2. ^ a b c Elena Lupescu, The Peerage, accesat în  
  3. ^ a b Magda Lupescu, Find a Grave, accesat în  
  4. ^ The Peerage 
  5. ^ Descopera (). „7 femei remarcabile in istoria Romaniei”. Descopera. Accesat în . 
  6. ^ "Happy as a milkman", TIME 13 aprilie 1953
  7. ^ Petre Țurlea: Carol al IIlea și camarilla regală, 2010
  8. ^ Col.prof.univ.dr. Adrian Stroea și Col. (r) Marin Ghinoiu: Din elita artileriei, 2012
  9. ^ „7 femei remarcabile in istoria Romaniei”. https://www.descopera.ro. Accesat în 29 febriarie 2024.  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor); Legătură externa în |publisher= (ajutor)
  10. ^ "Carol finds haven in a Swiss resort", NYT, 9 septembrie 1940, p.1
  11. ^ "Return of Lupescu asked by Rumania", NYT 29 octombrie 1940, p.4
  12. ^ "Magda Lupescu, the woman behind Rumania's throne, is dead at 81" NYT, 30 iunie 1977, p.73

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Elena Lupescu