Alexandra a Danemarcei
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Alexandra a Danemarcei | ||
|---|---|---|
 |
||
| Data naşterii | 1 decembrie 1844 | |
| Locul naşterii | Palatul Yellow, Copenhaga | |
| Data decesului | 20 noiembrie 1925 (80 ani) | |
| Locul decesului | Casa Sandringham, Norfolk | |
| Naţionalitate | daneză | |
| Ocupaţie | ||
| Căsătorie | Eduard al VII-lea al Regatului Unit | |
| Părinţi | Christian al IX-lea al Danemarcei Louise de Hesse-Kasse |
|
| Copii | Albert Victor, Duce de Clarence George al V-lea Prinţesa Louise Prinţesa Victoria Alexandra Maud de Wales Prinţul Alexander John |
|
Alexandra a Danemarcei (Alexandra Carolina de Marie Charlotte Louise, Julia; 1 decembrie 1844 - 20 noiembrie 1925) a fost soţia regelui Eduard al VII-lea al Regatului Unit şi, astfel, împărăteasă a Indiei în timpul domniei soţului ei. Anterior, ea a fost prinţesă de Wales din 1863 în 1901 (cea mai lungă durată în care cineva a deţinut acest titlu). Din 1910 până la moartea ei, a fost regina mamă, fiind regină şi mamă a monarhului George al V-lea al Regatului Unit, deşi ea a fost în general mai mult numită "Maiestatea Sa Regina Alexandra".
[modifică] Tinereţea
Prinţesa Alexandra Caroline Marie Charlotte Louise Julia, sau "Alix", aşa cum era cunoscută în familie s-a născut la Palatul Galben.[1] Tatăl ei era Prinţul Cristian de Schleswig-Holstein-Sonderburg-Glücksburg iar mama era prinţesa Louise de Hesse-Cassel[2] Deşi avea sânge regal[3] familia ducea o viaţă normală. Nu dispuneau de averi mari. Ocazional, Hans Christian Andersen era invitat să spună poveşti copiilor înainte de culcare.[4]
În 1848 regele Cristian al VIII-lea al Danemarcei a murit şi singurul lui fiu, Frederick i-a urmat la tron. Frederick a avut doua mariaje însă nici un copil. O criză de succesiune a apărut pentru că Frederick domnea atât în Danemarca cât şi în Schleswig-Holstein iar regulile la succesiune erau diferite. În Holstein legea salică interzicea ca moştenirea să se făcă pe linie feminină în timp ce în Danemarca nu exista o astfel de restricţie. Holstein fiind predominant german şi-a proclamat independenţa. În 1852 marile puteri s-au întâlnit la Londra pentru a discuta succesiunea daneză. S-a prevăzut ca prinţul Christian de Schleswig-Holstein-Sonderburg-Glücksburg să fie moştenitorul lui Frederick.[5][6]
Prinţul Christian a primit titlul de Prinţ al Danemarcei iar familia sa s-a mutat într-o reşedinţă oficială, Palatul Bernstorff. Deşi statutul familiei s-a schimbat, veniturile lor n-au crescut şi nu participau la viaţa de la curte de la Copenhaga; au refuzat s-o întâlnescă pe ce-a de-a treia soţie a lui Frederick şi fostă metresă, Louise Rasmussen, care avea un copil nelegitim de la un fost iubit.[7]
Alexandra şi-a împărţit dormitorul cu sora ei Dagmar (viitoarea împărăteasă Maria a Rusiei) şi îşi făcea singură hainele.[8]
[modifică] Note
- ^ Eilers, Marlene A. - Queen Victoria's Descendants, p.171
- ^ Montgomery-Massingberd, Hugh (ed.) (1977). Burke's Royal Families of the World, Volume 1. (London: Burke's Peerage). ISBN 0-220-66222-3. pp.69–70
- ^ Mama şi tatăl ei erau strănepoţi ai regelui Frederick al V-lea al Danemarcei şi stră-strănepoţi ai regelui George al II-lea al Marii Britanii.
- ^ Duff, p.18
- ^ Battiscombe, p.8
- ^ Maclagan, Michael; Louda, Jiří (1999). Lines of Succession (London: Little, Brown). ISBN 0-85605-469-1. p.49
- ^ Duff, pp.19–20
- ^ Priestley, p.17
