Lista mareșalilor României

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Mareșalii României (de fapt ai Armatei Române) au fost următorii:

Cu gradul activ de mareșal:

De asemenea, au mai deținut gradul onorific de mareșal:

  • Ferdinand I prin citirea cărții de mareșal la 18 noiembrie/1 decembrie 1918[5].
  • Constantin Prezan a primit drepturile, onorurile și avantajele materiale prevăzute de legea promulgată prin Decretul Regal nr. 998/13 martie 1924[6], iar pe 25 octombrie 1930 i s-a conferit demnitatea onorifică de mareșal[7].
  • Alexandru Averescu a primit drepturile, onorurile și avantajele materiale prevăzute de legea promulgată prin Decretul Regal nr. 1678/1927[6], iar pe 14 iunie 1930 i s-a conferit demnitatea onorifică de mareșal[7].
  • Carol al II-lea la 14 iunie 1938 în baza Decretului Lege nr. 2451 privind crearea demnității de mareșal[8].
  • Mihai I la 10 mai 1941 în baza Decretului 1354/09.05.1941 semnat de generalul Ion Antonescu, publicat în Monitorul oficial nr. 109/10.05.1941.

Regele Carol I, a primit pe 7 aprilie 1909 (cu ocazia aniversării a 70 ani) gradul onorific de feldmareșal german din partea prințului moștenitor Wilhelm[9], delegatul Germaniei la București. De asemenea, pe 26 noiembrie/9 decembrie 1912 a primit din partea Marele Duce Nicolae Mihailovici, camaradul lui din timpul razboiului ruso-turc, bastonul de mareșal al armatei ruse[10].

În România, Legea nr.80 din 11 iulie 1995 privind statutul cadrelor militare din Ministerul Apărării prevede că: Gradul de mareșal se poate acorda generalilor, respectiv amiralilor, de către Președintele României, pentru merite militare excepționale, în timp de război. [11]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Ciucă, Marcel-Dumitru: „Procesul mareșalului Antonescu”, ed. Saeculum și Europa Nova, București, vol. 2:211, 1995-98.
  2. ^ Ciucă, M-D.: „Procesul mareșalului Antonescu”, vol. 2:432-439.
  3. ^ Articol din cotidianul „Ziua” cu privire la achitarea parțială a lui Ion Antonescu Accesat: 26 decembrie 2011.
  4. ^ Instanța Supremă a respins reabilitarea mareșalului Antonescu, în: Ziua on-line, nr. 4224, 6 mai 2008.[1] Accesat: 26 decembrie 2011
  5. ^ Apostu N., Miler D. (coord.), Mareșalii României, București, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, 1999, pag. 8
  6. ^ a b APOSTU, N., MILER, D. (coord.): Mareșalii României, București, Ed. Academiei de Înalte Studii Militare, 1999, pag. 9
  7. ^ a b APOSTU, N., MILER, D. (coord.): Mareșalii României, București, Ed. Academiei de Înalte Studii Militare, 1999, pag. 8
  8. ^ Gheorghe Buzatu, Mareșalul Antonescu la judecata istoriei, pag. 107
  9. ^ Vlad Georgescu, Istoria românilor, Editura Humanitas, Ediția a III-a, București, 1992, pag. 178
  10. ^ http://orasulluibucur.blogspot.com/2010_12_01_archive.html
  11. ^ [2]