Corneliu Zelea Codreanu
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
 |
Punctul de vedere neutru al acestui articol sau al acestei secţiuni este disputat. Vă rugăm consultaţi părerile exprimate în pagina de discuţii. Vă rugăm nu ştergeţi eticheta până la rezolvarea disputei |
 |
Acest articol sau această secţiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteţi ajuta găsind susţinere bibliografică pentru conţinutul paginii. |
Corneliu Zelea Codreanu (n. 13 septembrie 1899 la Huşi - d. 30 noiembrie 1938) a fost liderul carismatic al extremei-drepte naţionalist creştine din România interbelică, al partidului Garda de Fier sau al Legiunii Arhanghelul Mihail (cunoscuţi şi sub numele de Legionari, Mişcarea Legionară sau neoficial, Cămăşile Verzi).
Legionarii se refereau la Corneliu Zelea Codreanu cu titulatura de Căpitanul, acesta având controlul absolut al organizaţiei până la asasinarea sa în închisoare. Organizaţiile neolegionare Noua Dreaptă şi Legea Străbună, care se revendică drept succesoarele Gărzii de Fier, îl venerează ca pe o figură spirituală.
Cuprins |
[modifică] Biografie
Corneliu Zelea Codreanu s-a născut la 13 septembrie 1899 la Huşi, cu numele de Corneliu Żieliński Codreanu. Tatăl, Ion Żieliński Codreanu (Żieliński fiind nume de origine poloneză) şi-a schimbat numele în Zelea Codreanu în 1902. Mama sa, Eliza Zelea Codreanu (n. Brauner )[1][2], era de origine germană bavareză după bunicul patern.[3][4] [Codreanu] a fost botezat in Biserica ortodoxă in același timp cu părinții săi.[5]
[modifică] Studii
A urmat cursurile şcolii primare la Iaşi şi Huşi, iar între anii 1912-1916 a fost înscris la liceul militar de la Mănăstirea Dealu.
A fost admis la Facultatea de Drept din Iaşi, unde a devenit preşedinte al Societăţii Studenţilor în Drept, organizaţie pe care a dizolvat-o pentru a fonda, în 1922 "Asociaţia Studenţilor Creştini". S-a făcut remarcat prin baricadarea în interiorul instituţiei, ca formă de protest la adresa deciziei conducerii Universităţii de a începe anul şcolar fără tradiţionala slujbă religioasă.
[modifică] Participarea la Primul Război Mondial
La 16 ani participa la Primul Război Mondial, deşi încă nu avea vârsta minimă necesară încorporării. Între 1917 şi 1918 a urmat cursurile Şcolii Militare de Infanterie de la Botoşani.
[modifică] Cariera politică
Devine membru al Gărzii Conştiinţei Naţionale în 1919, motivat de caracterul anticomunist al organizaţiei. În 1920 ia parte la acţiunile de înăbuşire a revoltei comuniste de la Atelierele CFR Nicolina. Urmează câteva luni de studiu la Berlin şi Jena. Se reîntoarce în ţară pentru a lua parte la manifestările studenţeşti prin care se cerea limitarea numărului evreilor în învăţământul superior ("numerus clausus").
Fondează în 1923, împreună cu un prieten al familiei şi antisemit notoriu, prof. univ. Alexandru C. Cuza, Liga Apărării Naţionale Creştine, partid profund antisemit şi antidemocrat. În 1924, îl împuşcă în timpul unei altercaţii în tribunal pe prefectul de poliţie Manciu, dar este achitat considerându-sa ca acţionase în legitimă apărare. În urma disensiunilor apărute în cadrul L.A.N.C., se desprinde de mişcare şi fondează, împreună cu Ion Moţa, Corneliu Georgescu, Ilie Gârneaţă şi Radu Mironovici, mişcarea paramilitară "Legiunea Arhanghelul Mihail".
În anii următori, au loc o serie de ample manifestaţii împotriva „corupţiei parlamentare, a evreilor şi a comunismului”.
C. Z. Codreanu a imprimat, ca trăsătură fundamentală a Legiunii Arhanghelul Mihail, promovarea ortodoxismului naţionalist, stabilind o legătură structurală între creştinismul ortodox şi „românitate”, spre deosebire de fascismul lui Mussolini, deşi dorea transformarea României în stat fascist, după modelul italian. În cartea sa „Pentru legionari”, C. Z. Codreanu semnalizează pericolul reprezentat în viziunea sa de democraţia liberală, care ar fi dus la acapararea puterii în stat de către inamicii principali ai legionarilor şi naţionaştilor români, "evreii": "democraţia sfarmă unitatea neamului românesc, expunându-l dezbinat în faţa blocului unit al puterii iudaice". Pentru Codreanu, „Legiunea Arhanghelul Mihail va fi mai mult o şcoală şi o oaste, decât un partid politic”.
În 1931 este ales în parlament deputat de Neamţ, obţinând, conform documentelor vremii, 11.300 voturi valid exprimate. În 1932, devine pentru a doua oară parlamentar, candidând în judeţul Tutova, cu 5.600 de voturi.
Întemeiază Partidul Totul pentru Ţară, expresie politică a Mişcării Legionare, prezidat de ing. Gheorghe Clime.
[modifică] Violenţe
In afară de uciderea prefectului Manciu, Codreanu a fost implicat indirect în asasinarea primului-ministru Ion Gheorghe Duca (1933) şi a ziaristului Mihai Stelescu (1936). Făptaşii s-au predat poliţiei şi au fost asasinaţi la rândul lor, în 1938, odată cu Codreanu.
[modifică] Procesul şi asasinarea
În urma unui răspuns dat lui Nicolae Iorga („eşti un necinstit sufleteşte”), care acuzase Mişcarea Legionară, este trimis în instanţă pentru ultraj adus unui demnitar în exerciţiul funcţiunii. Este condamnat la şase luni detenţie. În luna mai 1938 este readus în instanţă şi condamnat la zece ani de muncă forţată.
În noaptea de 29/30 noiembrie 1938 este asasinat, împreună cu alţi 13 legionari (Nicadorii şi Decemvirii), din ordinul lui Carol al II-lea, de jandarmii care îl transportau la închisoarea din Jilava. Asasinatul a avut loc în pădurea Tâncăbeşti, din apropierea Capitalei.
[modifică] Referinţe
- ^ Lisette Gheorghiu:ORIGINEA LUI CORNELIU ZELEA CODREANU
- ^ Armin Heinen: Die Legion "Erzengel Michael" in Rumänien: soziale Bewegung und politische Organisation : ein Beitrag zum Problem des internationalen Faschismus. Oldenbourg, 1986. p. 131.
- ^ Duiliu T. Sfinţescu, Răspuns la întrebări ale tinerilor care doresc tot adevărul despre Mişcarea Legionară, Ed. Crater (1996), p. 21.
- ^ Beer, Klaus P.:Zur Entwicklung des Parteien- und Parlamentssystems in Rumänien, 1928-1933: Die Zeit der National-bäuerlichen Regierungen. Peter Lang, 1983. p. 873
- ^ Eugen Weber: Varieties of fascism , ed. Van Nostrad Reinold, Londra, 1964, pg. 97
[modifică] Literatură
- Banea, Ion, Căpitanul, Ed. “Totul pentru Ţară”, Sibiu, 1936 (ed. cenzurată); ed. II: 1937; reed. Salzburg (Col. “Omul Nou”), 1951, şi Ed. Gordian, Timişoara, 1995; trad. it.: Il Capitano, Ed. all’insegna del Veltro, Parma, 1983.
- Buzatu, Gh., Corneliu Ciucanu, Cristian Sandache, Radiografia dreptei româneşti: 1927-1941, Ed. FF Press, Bucureşti, 1996.
- Codrescu, Răzvan, De la Eminescu la Petre Ţuţea. Pentru un model paideic al dreptei româneşti, Ed. Anastasia, Bucureşti, 2000.
- Codrescu, Răzvan, În căutarea Legiunii pierdute, Ed. Vremea, Bucureşti, 2001.
- Constantiniu, Florin, O istorie sinceră a poporului român, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2002.
- Evola, Julius, La tragedia della Guardia di Ferro, Fondazione Julius Evola, Roma, 1996; trad. rom.: Naţionalism şi asceză. Reflecţii asupra fenomenului legionar, Ed. FRONDE, Alba Iulia-Paris, 1998.
- Guiraud, Paul, Codréanu et la Garde de Fer, Éd. du Francisme, Paris, 1940; ultima reeditare: Éd. Trident, Paris, 1991; trad. rom.: Codreanu şi Garda de Fier, Ed. Majadahonda, Bucureşti, 1998.
- Heinen, Armin, Die Legion “Erzangel Michael” in Rumänien. Soziale Bewegung und politische Organisation. Ein Beitrag zum Problem des internationalen Faschismus, Südosteuropäische Arbeiten, R. Oldenbourg Verlag, München, 1986; trad. rom.: Legiunea “Arhanghelul Mihail”. O contribuţie la problema fascismului internaţional, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1999.
- Nagy-Talavera, Nicholas M., The Green Shirts and the Others. A History of Fascism in Hungary and Romania, Hoover Institution Press, Stanford University (California), 1970; trad. rom.: O istorie a fascismului în Ungaria şi România, Ed. Hasefer, Bucureşti, 1996.
- Palaghiţă, Ştefan, Garda de Fier. Spre reînvierea României, Buenos Aires, 1951; reed. sub titlul Istoria Mişcării Legionare scrisă de un legionar, Ed. “Roza Vînturilor”, Bucureşti, 1993.
- Posteucă, Vasile, Desgroparea Căpitanului, Ed. Mişcării Legionare, Madrid, 1977.
- Rogger, Hans, Eugen Weber (eds.), The European Right. A historical Profile, University of California Press, Berkeley and Los Angeles, 1965 (cap. “Rumania” este redactat de către Eugen Weber); trad. rom.: Dreapta europeană. Profil istoric, Ed. Minerva, Bucureşti, 1995 (cap. “România”: pp. 385-446).
- Roşca, Nicolae, Corneliu Zelea Codreanu şi lupta anticomunistă a poporului român, Ed. “Carpaţii”, Madrid, 1978.
- Sburlati, Carlo, Codreanu, il Capitano, Ed. Volpe, Roma, 1970; trad. sp.: Codreanu, el Capitán. Vida y muerte de Codreanu, Ed. Acervo, Barcelona, 1970.
- Sburlati, Carlo, Codreanu e la Guardia di Ferro, Ed. Volpe, Roma, 1977.
- Sima, Horia, Histoire du Mouvement Légionnaire, I. 1919-1937, Ed. Dacia, Rio de Janeiro, 1972; trad. rom.: Istoria Mişcării Legionare, Ed. Gordian, Timişoara, 1994; Istoria Mişcării Legionare, Ed. Metafora, Bucureşti, 2003; trad. engl.: The History of the Legionary Movement, The Legionary Press – England, 1995.
- Sturdza, Mihail, România şi sfîrşitul Europei. Amintiri din ţara pierdută, Ed. Dacia, Rio de Janeiro-Madrid, 1966; reed. Ed. FRONDE, Alba Iulia-Paris, 1994; trad. engl.: The Suicide of Europe, Western Islands, Belmond/Boston, 1968; trad. sp.: El suicidio de Europa, Barcelona, 1970; trad. it.: La fine dell’Europa, Ed. P. Armando, Napoli, 1970, apoi Ed. all’insegna del Veltro, Parma, 1999.
- Treptow, Kurt W., Gh. Buzatu, “Procesul” lui Corneliu Codreanu (mai 1938), Col. “Românii în istoria universală”, Iaşi, 1994.
- Veiga, Francisco, La mística del ultranacionalismo. Historia de la Guardia de Hierro (Rumanía, 1919-1941), Universitat Autònoma de Barcelona, Bellaterra, 1989 (teză de doctorat); trad. rom.: Istoria Gărzii de Fier (1919-1941). Mistica ultra-naţionalismului, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1993, reed. 1995.
[modifică] Bibliografie
- Codreanu, Corneliu Z., Scrisori studenţeşti din închisoare (Văcăreşti, 9 octombrie 1923 – 30 martie 1924), Tip. “Libertatea” – Orăştie, Iaşi, 1925; reed. Ed. Ramida, Bucureşti, 1998.
- Codreanu, Corneliu Z., Cărticica şefului de cuib, Tip. C. S. m. c. [?], Bucureşti, 1933; reed. Col. „Omul Nou“, Miami Beach, 1990.
- Codreanu, Corneliu Z., Pentru legionari, vol. I [volumul al doilea n-a mai fost scris], Editura “Totul pentru Ţară”, Tipografia Vestemean, Sibiu, 1936; reed. Ed. Scara, Bucureşti, 1999
- Codreanu, Corneliu Z., Circulări şi manifeste, Ed. „Totul pentru Ţară“, Bucureşti, 1937; reed. Col. „Europa“, München, 1981.
- Codreanu, Corneliu Z., Însemnările de la Jilava, Rostock, 1942; reed. Col. „Europa“, München, 1994.
