Înalta Curte de Casație și Justiție

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Flag of Romania.svg
România
Puterea legislativă în România:
Parlament format din:
Camera Deputaților
Senat
Puterea executivă în România:
Președintele
Guvernul
Puterea judecătorească în România:
Curtea Constituțională
Înalta Curte de Casație și Justiție
Consiliul Superior al Magistraturii
Departamentul Național Anticorupție
Curțile de apel
Tribunalele
Judecătoriile
Institutul Național al Magistraturii
Ministerul Public

Înalta Curte de Casație și Justiție (abreviat ÎCCJ, fostă Curtea Supremă de Justiție) este instanța judiciară supremă în ierarhia instanțelor judecătorești din România. ÎCCJ are competența de a judeca recursul în interesul legii și de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Până în octombrie 2003, instituția s-a numit Curtea Supremă de Justiție (CSJ).[1] La acel moment, președintele instituției a contestat ordonanța de urgență prin care Curtea Supremă de Justiție a fost transformată în Curte de Casație.[1] Magistrații Curții Supreme de Justiție vor avea de rezolvat mai multe dosare pentru că ei vor trebui să judece toate recursurile formulate de părți în cauzele civile.[1]

Organizare[modificare | modificare sursă]

Înalta Curte de Casație și Justiție este organizată în:

  • Secția civilă și de proprietate intelectuală,
  • Secția Penală,
  • Secția Comercială,
  • Secția de contencios administrativ și fiscal,
  • Completul de 9 Judecători, și
  • Secțiile Unite.
Imagine de la o şedinţă a Înaltei Curţi de Justiţie apărută în ziarul Adevărul în 1899

Aceste secții judecă recursurile împotriva hotărârilor pronunțate de curțile de apel și a altor hotărâri. Printre altele, soluționează și cereri de strămutare și conflictele de competență.

Completul de 9 judecători soluționează recursuri și cereri în cauzele judecate în primă instanță de Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție și are rol de instanță disciplinară.

Secțiile Unite judecă recursurile în interesul legii și soluționează sesizări prvind schimbare jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justției.

În cadrul ÎCCJ mai funcționează și alte câteva departamente și direcții: Direcția legislație, studii, documentare și informatică juridică, Cancelaria, Departamentul economico-financiar și administrativ, Biroul de informare și relații publice, Biroul relații internaționale, Compartimentul de audit public intern. Inalta Curte de Casație și justiție este singura instanța suprema ce funcționeaza in România.Conducera Inaltei Curți de Casație și justiție se asigură de către președinte, vicepreședinte și Colegiul de conducere.

Conducere[modificare | modificare sursă]

Înalta Curte de Casație și Justiție este condusă de un președinte, secondat de vicepreședinte și consiliul de conducere. Președintele ÎCCJ este, din septembrie 2010, Livia Doina Stanciu.[2] Adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție desemnează 2 membri pentru Consiliul Superior al Magistraturii. Aceeași adunare aprobă raportul anual de activitate (dat publicității) și bugetul acestei instituții.

Potrivit legii, "președintele, vicepreședintele și președintii de secții ai Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt numiți de președintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii Înaltei Curți care au funcționat la această instanță cel puțin doi ani"[3]. Numirea se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singură dată[3].

Lista șefilor ICCJ[modificare | modificare sursă]

Controverse[modificare | modificare sursă]

Pe 24 iulie, procurorii Direcției Naționale Anticorupție au dispus trimiterea în judecată a patru foști magistrați de la Înalta Curte de Casație și Justiție după ce ar fi „colaborat” în vederea amânării sau mutării mai multor dosare cu mize economice importante.[14] Judecătoarele Gabriela Victoria Bîrsan și Iuliana Pușoiu ar fi fost sprijinite de avocații Claudia și Radu Silinescu Gherbovan, în baza unor relații de prietenie.[14][15] Împreună ar fi avantajat cinci firme deținute de omul de afaceri Gabriel Chiriac.[14] Șpăgile ar fi fost date prin intermediul celor doi apărători.[14]

În rechizitoriu, procurorii au arătat că descoperirea și dovedirea relației infracționale a fost îngreunată, favorizată și chiar zădărnicită, în raport cu unele fapte de către judecătorul Pandrea Anton, de la Secția penală a instanței supreme.[16]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c Președintele Curții Supreme de Justiție se plânge că nu a fost consultat, 27 august 2003, Amos News, accesat la 29 noiembrie 2014
  2. ^ Comunicat de presă /16 septembrie 2010 (presidency.ro/)
  3. ^ a b c d Judecatorul Adrian Bordea desemnat pentru al III-lea interimat la sefia Curtii Supreme. Cine este magistratul care va judeca marile dosare de coruptie si cat de importanta este functia de presedinte ICCJ, 16 septembrie 2010, Attila Biro, Victor Cozmei, hotnews.ro, accesat la 5 iulie 2011
  4. ^ Cea mai mare "neimplinire" a lui Sorin Moisescu este nesolutionarea dosarelor mineriadei din iunie 1990, 19/06/1998, ziaruldeiasi.ro, accesat la 5 iulie 2011
  5. ^ A murit Sorin Moisescu, presedintele Curtii Supreme de Justitie, 7/04/2000, ziaruldeiasi.ro, accesat la 5 iulie 2011
  6. ^ Justitie decapitata, 17 Iunie 2004, evz.ro, accesat la 5 iulie 2011
  7. ^ Coruptia bate Justitia, 18 Iunie 2004, evz.ro, accesat la 5 iulie 2011
  8. ^ Pensionat direct in legenda, 18 Iunie 2004, evz.ro, accesat la 7 iulie 2011
  9. ^ Nicolae Popa, omul lui Iliescu, mai sta doi ani la Inalta Curte, 6 septembrie 2007, Dan Tapalaga, hotnews.ro, accesat la 5 iulie 2011
  10. ^ a b Presedinte interimar al ICCJ - Adrian Bordea, 17 septembrie 2010, stiri.rol.ro, accesat la 5 iulie 2011
  11. ^ a b Livia Doina Stanciu, judecatoarea care l-a condamnat pe Mircia Gutau, a fost desemnata in functia de presedinte al ICCJ. Adrian Bordea, cel mai scurt interimat din istoria ICCJ, 17 septembrie 2010, Ionut Baias, Catalina Ciociltan, wall-stret.ro, accesat la 5 iulie 2011
  12. ^ Băsescu a semnat numirea Liviei Doina Stanciu la conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție, 17 sep 2010, mediafax.ro, accesat la 5 iulie 2011
  13. ^ PRIMUL INTERVIU cu Livia Stanciu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție: Nu este permis să discriminăm pozitiv infractorii, 28 mai 2014, Mediafax, accesat la 27 octombrie 2014
  14. ^ a b c d STENOGRAME. Reacția unei judecătoare după ce a primit șpagă bijuterii: "Sunt superbe. E drept că eu am o gaură tâmpită într-o ureche și unu stă mai... Când le-o vedea asta, cred că leșină", 25 iulie 2014, Ionel Stoica, Evenimentul zilei, accesat la 26 iulie 2014
  15. ^ Dosarul „Șpaga la Curtea Supremă”. DNA: Firma TCE 3 Brazi, controlată de Culiță Tărâță, a fost favorizată de judecătoarea Gabriela Bîrsan, 2 august 2014, Ionel Stoica, Evenimentul zilei, accesat la 4 august 2014
  16. ^ Acuzații DNA fără precedent în dosarul Șpagă la Curtea Supremă: „Au capturat justiția în domeniul contenciosul administrativ și fiscal!”. FAVORURILE JUDICIARE, 2 august 2014, Ionel Stoica, Evenimentul zilei, accesat la 4 august 2014

Legături externe[modificare | modificare sursă]