Virgil Madgearu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
0
Sigla academia romana.gif Membru post-mortem al Academiei Române
Virgil Madgearu
Madgearu.png
Sociologul Virgil Madgearu
Născut(ă) 14 decembrie 1887
Galați, România
Deces 27 noiembrie 1940, (53 de ani)
pădurea Snagov, România
Naționalitate  România
Educație Universitatea din Leipzig
Ocupație economist, sociolog, politician
Partid politic Partidul Național Țărănesc

Virgil Madgearu (nume complet Virgil Traian N. Madgearu; n. 14 decembrie 1887, Galați – d. 27 noiembrie 1940, pădurea Snagov) a fost un economist român, sociolog, și politician de stânga, membru prominent și principal teoretician al Partidului Țărănesc și al succesorului său, Partidul Național Țărănesc (PNȚ). A avut o importantă activitate ca eseist și jurnalist și s-a aflat pentru o lungă perioadă de timp în conducerea editorială a influentei reviste Viața Românească. A fost teoreticianul care a fundamentat doctria politică a curentului țărănism. A fost ales membru post-mortem al Academiei Române. În 1940, a fost asasinat de un comando legionar care l-a pedepsit pentru pozițiile sale net antifasciste.

Asasinarea[modificare | modificare sursă]

În dimineața zilei de 27 noiembrie 1940, Virgil Madgearu a aflat de la Ion Mihalache și Iuliu Maniu, care îl vizitaseră, despre Masacrul de la Jilava, petrecut în noaptea precedentă. Secretarul său, avocatul Virgil Lărgeanu l-a vizitat la ora 12, găsindu-l într-o stare „sufletească de deprimare”. Conform acestuia, lui Madgearu i se părea abominabil ceea ce se întâmplase, deși nu avusese „niciodată cuvinte bune pentru cei dela Jilava”. Fusese informat și despre ridicarea în aceeași dimineață de către legionari a foștilor demnitari Constantin Argetoianu, Gheorghe Tătărescu și Ion Gigurtu.[1]

Cadavrul lui Virgil Madgearu la Institutul Medico-Legal

Madgearu a fost ridicat de un comando legionar în aceeași zi, pe la ora 14:00.[2] Aflându-se la masă cu soția sa Ecaterina, șase legionari au sosit la locuința lui. Aceștia au pretextat că îl duc la Prefectura Poliției Capitalei, pentru a-i lua o declarație, și văzând că Madgearu ezită, trei dintre asasini i-au dat cuvântul de onoare de legionari că în decurs de o oră avea să se întoarcă acasă.[2]

A fost dus în pădurea Snagov și împușcat în jurul orei 15:30: un pădurar care făcea paza a văzut în punctul numit „Coada Lungă” că s-a oprit o mașină venind dinspre București, din care au coborât mai multe persoane, care au intrat 100 de m în adâncimea pădurii, au tras focuri de armă și apoi au plecat. În locul respectiv, pădurarul l-a găsit pe profesorul Madgearu cu fața în jos, încă horcăind și curgându-i sânge pe gură.[3][4]

Opere[modificare | modificare sursă]

  • Zur industriellen Entwicklung Rumäniens ("Despre dezvoltarea economică a României", 1911)
  • În chestiunea meseriașilor (1911)
  • Industria la domiciliu și asigurările sociale (1913)
  • Structura și tendințele băncilor populare în România, (1914)
  • Ocrotirea muncitorilor în România, (1915)
  • Teoria și tehnica întreprinderilor comerciale și industriale, (1915)
  • Studiul transporturilor în economia socială, (1916)
  • Organizarea comerțului exterior în epoca de tranziție, (1919)
  • Țărănismul (1921)
  • Doctrina țărănistă (1923)
  • Revoluția agrară și evoluția clasei țărănești, (1923)
  • Dictatură economică sau democrație economică? (1925)
  • Romania's new economic policy („Noua politică economică a României”, 1930)
  • Înțelegerea economică a statelor dunărene, (1932)
  • Politica noastră financiară în cursul depresiunii economice, (1933)
  • Notre collaboration technique avec la Société des Nations ("Colaborarea noastră tehnică cu Liga Națiunilor", 1933)
  • Pentru apărarea avuției statului, (1934)
  • Reorganizarea sistemului de credit, (1934)
  • Agrarianism, capitalism, imperialism (1936)
  • Realitatea finațelor publice românești, (1937)
  • La politique extérieure de la Roumanie 1927-1938 ("Politica externă a României 1927-1938", 1939)
  • Evoluția economiei românești după primul război mondial (1940)
  • Studiul întreprinderilor industriale și comerciale (post-mortem, 1944)

In honorem[modificare | modificare sursă]

  • Cole­giul Economic „Virgil Mad­gea­ru” din București
  • Cole­giul Economic „Virgil Mad­gea­ru” din Galați
  • Cole­giul Economic „Virgil Mad­gea­ru” din Ploiești
  • Cole­giul Comercial „Virgil Mad­gea­ru” din Tg. Jiu
  • Grupul Școlar „Virgil Madgearu” din Iași
  • Liceul Tehnologic „Virgil Mad­gea­ru” din Constanța
  • Strada Virgil Madgearu din București
  • Strada Virgil Madgearu din Timișoara
  • Liceul Tehnologic "Virgil Madgearu" din Rosiorii de Vede

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Proces-Verbal al martorului Lărgeanu Virgil, 15 iulie 1941, în Comandamentul Militar al Capitalei 1941, p. 303
  2. ^ a b Referatul introductiv al procurorului militar pe lângă Tribunalul militar C.M.C., în Comandamentul Militar al Capitalei 1941, p. 113
  3. ^ Depoziție de informator (Ilie Chirilă), 27 noiembrie 1940, în Comandamentul Militar al Capitalei 1941, pp. 306-307
  4. ^ Referatul introductiv al procurorului militar pe lângă Tribunalul militar C.M.C., în Comandamentul Militar al Capitalei 1941, p. 112

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Comandamentul Militar al Capitalei (1941), Asasinatele dela Jilava... Snagov și Stejnicul: 26-27 Noemvrie 1940, București: Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului 
Suplimentară
  • Todosia, Mihai (1988), Virgil Madgearu: omul și opera, Iași: Editura Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Virgil Madgearu


Predecesor:
Iuliu Maniu
Ministrul de finanțe
26 octombrie 192914 noiembrie 1929

Succesor:
Virgil Madgearu


Predecesor:
Virgil Madgearu
Ministrul de finanțe
14 noiembrie 19297 iunie 1930

Succesor:
Ion Răducanu


Predecesor:
Gheorghe Mironescu
Ministrul de finanțe
20 octombrie 193212 ianuarie 1933

Succesor:
Virgil Madgearu


Predecesor:
Virgil Madgearu
Ministrul de finanțe
14 ianuarie 19339 noiembrie 1933

Succesor:
Constantin I.C.(Dinu) Brătianu