Hohenzollern-Sigmaringen
|
|||||||||||||||||||||||||||||
Hohenzollern-Sigmaringen este o ramură a dinastiei de Hohenzollern, care au condus Prusia și ulterior Germania până în 1918.
Cuprins |
Istoric[modificare]
Comitatul Hohenzollern-Sigmaringen a fost format în 1576, în urma partajării Comitatului Hohenzollern, un fief al Sfântului Imperiu Roman. La moartea ultimului conte de Hohenzollern, Carol I (1512-1579), teritoriul a fost divizat între fii acestuia:
- Eitel Frederick IV de Hohenzollern-Hechingen (1545–1605)
- Carol II de Hohenzollern-Sigmaringen (1547–1606)
- Christof de Hohenzollern-Haigerloch (1552–1592)
Principii de Hohenzollern-Sigmaringen au condus un mic principat din sud-vestul Germaniei. Spre deosebire de ramura Hohenzollern de Brandenburg, Hohenzollern-Sigmaringen-ii și verii lor de Hohenzollern-Hechingen, o altă ramură dinastică, au rămas catolici.
| Carol I |
|---|
| Regina soție' |
| regina Elisabeta |
| Copii |
| principesa Maria |
| Ferdinand |
| Regina soție |
| regina Maria |
| Copii |
| prințul Carol |
| prințul Nicolae |
| principesa Elisabeta |
| principesa Maria |
| principesa Ileana |
| prințul Mircea |
| Carol al II-lea |
| Regina soție |
| regina Elena |
| Copii |
| prințul Mihai |
| Mihai I |
| Regina soție |
| regina Ana |
| Copii |
| Margareta |
| Elena |
| Irina |
| Sofia |
| Maria |
Principatul a devenit un stat independent în 1815 după terminarea Războaielor Napoleoniene. În 1849, Hohenzollern-Sigmaringen și Hohenzollern-Hechingen au fost anexate Prusiei. Anexarea statului lor nu a însemnat însă și pierderea importanței pe care a avut-o Casa de Hohenzollern-Sigmaringen. Ultimul prinț, Karl Anton, a fost prim-ministru prusac în perioada 1858 - 1861. Cel de-al doilea fiu al său, Karl Eitel Friedrich de Hohenzollern-Sigmaringen a devenit Domnitor al Principatelor Române (1866–1881) și apoi rege (1881–1914) de România, sub numele de Carol I de România, iar casa dinastică înființată de el a rămas pe tron până la sfârșitul monarhiei române în 1947. Opoziția franceză la candidatura fratelui mai mare a lui Carol, Prințul Leopold pentru tronul Spaniei a declanșat Războiul Franco-Prusac (1870–1871), care a dus la formarea (ianuarie 1871) a Imperiului German.
Jurisdicții și titluri nobiliare[modificare]
Sudul Germaniei[modificare]
Conți de Hohenzollern-Sigmaringen, 1576–1623[modificare]
- Karl II 1576–1606
- Johann 1606–1623
Prinți de Hohenzollern-Sigmaringen, 1623–1849[modificare]
- Johann 1623–1638
- Meinrad I 1638–1681
- Maximilian 1681–1689
- Meinrad II 1689–1715
- Joseph Franz Ernst 1715–1769
- Karl Friedrich 1769–1785
- Anton Aloys 1785–1831
- Karl 1831–1848
- Karl Anton 1848–1849
Prinți de Hohenzollern-Sigmaringen și Hohenzollern după anexarea Hohenzollern-Sigmaringen[modificare]
- Karl Anton 1849–1885 (a devenit Prinț de Hohenzollern la moartea ultimului Prinț de Hohenzollern-Hechingen în 1869)
- Prințul Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen 1885–1905
- Prințul Wilhelm de Hohenzollern-Sigmaringen 1905–1927
- Prințul Friedrich de Hohenzollern-Sigmaringen 1927–1965
- Prințul Friedrich Wilhelm de Hohenzollern-Sigmaringen 1965–2010
- Karl Friedrich, Prinț de Hohenzollern (2010–prezent)
România[modificare]
Domnitori Hohenzollern-Sigmaringen ai Principatelor Române, 1866-1881[modificare]
- Carol I 1866–1881
Regii României, 1881-1947 (Prinți până în 1881)[modificare]
Conducători ai Casei de Hohenzollern-Sigmaringen și de Hohenzollern[modificare]
- Friedrich (1927-1965)
- Friedrich Wilhelm (1965-2010)
- Karl Friedrich, Prinț de Hohenzollern (2010–prezent)
Vezi și[modificare]
- Regele României
- Cronologia monarhiei în România
- Monarhia în România
- Reginele României
- Casa regală de România
- Sigmaringen
- Linia de succesiune la tronul din România
Legături externe[modificare]
- de Descriere a castelului
- en de fr Site oficial al castelului
