Ferdinand I al României
| Ferdinand | |
|---|---|
| Rege al României | |
 |
|
| Regele Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen al României | |
|
|
|
| Domnie | 10 octombrie 1914 – 20 iulie 1927 |
| Încoronare | 15 octombrie 1922 |
| Predecesor | Carol I al României |
| Succesor | Mihai al României |
| Căsătorit(ă) cu | Regina Maria |
| Urmași | |
| Carol al II-lea al României Elisabeta Regina Greciei Maria de România, Regina Iugoslaviei Nicolae Ileana Mircea |
|
| Nume complet | |
| Ferdinand Viktor Albert Meinrad von Hohenzollern-Sigmaringen | |
| Casa regală | Casa Regală de Hohenzollern-Sigmaringen |
| Imn regal | Trăiască Regele |
| Tată | Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen |
| Mamă | Antonia de Saxa-Coburg-Gotha |
| Naștere | 24 august 1865 Sigmaringen |
| Deces | 20 iulie 1927 (61 ani) Sinaia |
Majestatea Sa Ferdinand I, Rege al României, Principe al Romaniei, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, născut Ferdinand Viktor Albert Meinrad von Hohenzollern-Sigmaringen, (n. 24 august 1865, Sigmaringen - d. 20 iulie 1927, Sinaia--Castelul Peleș) a fost rege al României din 10 octombrie 1914 până la moartea sa. Din 1890 a fost membru de onoare al Academiei Române, iar între 1914 și 1927 a fost protector și președinte de onoare al aceleiași instituții.
Cuprins |
[modificare] Mediul familial și căsătoria
Născut în Sigmaringen în sud-vestul Germaniei, Prințul romano-catolic Ferdinand Viktor Albert Meinrad de Hohenzollern-Sigmaringen a fost fiul Prințului Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen și a Infantei Antónia a Portugaliei, fiica reginei Maria a II-a și a regelui Ferdinand al II-lea, prinț de Saxa-Coburg și Gotha.
Tânărul Ferdinand a devenit moștenitor al unchiului său, regele Carol I al României, în noiembrie 1888, după ce mai întâi tatăl său a renunțat în 1880 și apoi fratele său mai mare, Wilhelm, în 1886. În 1889, Parlamentul României îl recunoaște ca prinț al României. Guvernul român nu a cerut convertirea sa de la catolicism la ortodoxism, însă a cerut ca viitori copii să fie ortodocși, religia de stat a României.
În 1893, după o idilă cu poeta Elena Văcărescu, domnișoara de onoare a Reginei Elisabeta (relație întreruptă la intervenția Consiliului de Miniștri, care a reamintit Principelui că nici un membru al Familiei Regale nu se poate căsători decât cu Principese de origine străină), Prințul Ferdinand s-a căsătorit la 10 ianuarie 1893 cu Prințesa Maria de Edinburgh, care era nepoata Reginei Victoria a Marii Britanii și a Țarului Alexandru al II-lea al Rusiei. Au avut împreună trei fii și trei fiice, cel mai mare băiat, botezat Carol, urmând să devină Regele Carol al II-lea al României.
[modificare] Rege al României
Deși rudă cu familia imperială ce conducea Germania, Hohenzollern, Ferdinand a acceptat, în Consiliul de Coroană din 14/27 August 1916 și în special datorită reginei Maria[necesită citare], intrarea României în Primul Război Mondial de partea Antantei împotriva Germaniei și Austro-Ungariei, realizând astfel pasul cel mai important pentru realizarea idealului României Mari.[1]
În 1914, Ferdinand a devenit Rege al României, la 49 de ani, depunând juramântul solemn și promițând că va fi "un bun român". În timpul războiului mondial, regele Ferdinand s-a alăturat curentului favorabil Antantei, și, în 1916, pe 14 august, a prezidat Consiliul de Coroană în cadrul căruia s-a luat o hotărâre dramatică: intrarea României în război împotriva țării sale natale, Germania. Cu tot entuziasmul românilor, situația de pe câmpul de luptă nu a fost favorabilă, o bună parte din teritoriul României fiind ocupat de către trupele Puterilor Centrale. Ferdinand și întregul guvern român s-au refugiat, în noiembrie 1916, la Iași. Pentru rege și familia sa a fost o perioadă extrem de grea, perioadă în care toate planurile păreau să se năruie. În plus, în 1917, murea de febră tifoidă, la numai 4 ani, principele Mircea, cel de-al șaselea copil al cuplului regal. Deși familia sa din Germania l-a renegat, la Castelul Hohenzollernilor arborându-se steagul de doliu, Ferdinand nu și-a pierdut speranțele. Astfel, el a refuzat să ratifice pacea separată între Puterile Centrale și România. În cele din urmă, situația avea să se schimbe. În cursul anului 1918, anul de naștere al României Mari, Ferdinand s-a întors la București în fruntea armatei, trecând pe sub Arcul de Triumf, întâmpinat fiind de populația entuziastă.
Ferdinand a fost încoronat rege al României Mari printr-o ceremonie spectaculoasă, în ziua de 15 octombrie 1922 la Alba Iulia.
Viața politică internă în timpul domniei sale a fost dominată de Partidul Național Liberal condus de frații Ion și Vintilă Brătianu. Cucerirea Transilvaniei a lărgit însă baza electorală a opoziției, a căror partide principale s-au unit în ianuarie 1925 - octombrie 1926 pentru a forma Partidul Național Țărănesc.
Regele Ferdinand nu a fost însă scutit de necazuri. Fiul său cel mai mare, moștenitorul tronului, trăia o viață scandaloasă și, încălcând ordinea monarhică, s-a căsătorit clandestin, la Odesa, cu Ioana Lambrino. Tribunalul Ilfov a anulat însă căsătoria, iar Ioana Lambrino a fost exilată împreună cu fiul nelegitim al lui Carol. Principele a fost trimis într-o lungă călătorie, în jurul lumii, pentru "a o uita" pe Ioana Lambrino. La 10 mai 1921, Carol s-a căsătorit, la Atena, cu Elena, fiica Regelui Constantin I al Greciei.
| Carol I |
|---|
| Regina soție |
| Regina Elisabeta |
| Copii |
| Principesa Maria |
| Ferdinand |
| Regina soție |
| Regina Maria |
| Copii |
| Prințul Carol |
| Prințul Nicolae |
| Principesa Elisabeta |
| Principesa Maria |
| Principesa Ileana |
| Prințul Mircea |
| Carol al II-lea |
| Regina soție |
| Regina Elena |
| Copii |
| Prințul Mihai |
| Mihai I |
| Regina soție |
| Regina Ana |
| Copii |
| Principesa Margareta |
| Principesa Elena |
| Principesa Irina |
| Principesa Sofia |
| Principesa Maria |
În 1921, Ferdinand va avea bucuria să trăiască nașterea nepotului său, Mihai, fiul lui Carol și al Elenei. Cu toate acestea, mariajul dintre Carol și Elena nu avea să reușească, moștenitorul tronului părăsindu-și soția și fiul, fugind la Paris împreună cu amanta sa, Elena Lupescu. În cele din urmă, cu inima tulburată, regele îl desemnează ca urmaș la tron pe nepotul său, Mihai, dezmoștenindu-l, în același timp, pe fiul său Carol.
Ferdinand a murit în 1927, de cancer intestinal [2] și a fost urmat la tron de nepotul său Mihai, sub o regență formată din trei persoane, din care făcea parte și cel de al doilea fiu al lui Ferdinand, Prințul Nicolae.
[modificare] Arbore genealogic
[modificare] Note
- ^ Constantin Kirițescu, „Istoria războiului pentru întregirea României”, 1916-1919, București, 1922.
- ^ Ferdinand I - Regele Marii Uniri Jurnalul Național 19 07 2007
[modificare] Bibliografie
- Wolbe, Eugen:Ferdinand I - Întemeietorul României Mari, prefață de Gabriel Badea-Păun, București, Humanitas, 2006.
[modificare] Vezi și
- Casa Regală a României
- Cronologia monarhiei în România
- Genealogia regelui Mihai I, numerotația Sosa-Stradonitz
- Însemnele regalității române
- Monarhia în România
- Regii României
- Reginele României
- Hohenzollern-Sigmaringen
- Lista șefilor de stat ai României după timpul trăit după exercitarea funcției
- Lista șefilor de stat ai României după durata mandatului
- Lista șefilor de stat ai României după longevitate
- Lista șefilor de stat ai României după data nașterii
- Lista șefilor de stat ai României după data decesului
- Lista șefilor de stat ai României după vârsta la preluarea funcției
- Lista șefilor de stat ai României în viață
[modificare] Legături externe
- Ferdinand I – regele intregitor de tara (album)
- Imagini mai puțin cunoscute cu regele Ferdinand
- en Statuia lui Ferdinand, Ivan Mestrovici
- Majestatea Sa Ferdinand I de Romania
- Primul rege al tuturor romanilor a plins la juramint - Cotidianul, 5 martie 2008
- Testamentul regelui Ferdinand I, Historia, accesat la 14 februarie 2012
Video
|
Ferdinand I al României
Ramură a Casei de Hohenzollern
Naștere: 24 august 1865 Deces: 20 iulie 1927 |
||
| Titluri regale | ||
|---|---|---|
| Predecesor: Carol I |
Rege al României 1914-1927 |
Succesor: Mihai |
- Nașteri în 1865
- Nașteri pe 24 august
- Decese în 1927
- Decese pe 20 iulie
- Casa de Hohenzollern-Sigmaringen
- Cavaleri ai Lânii de Aur
- Cavaleri ai Ordinului Carol I
- Cavaleri ai Ordinului Jartierei
- Înaintașii regelui Mihai I
- Monarhia în România
- Prinți de Hohenzollern-Sigmaringen
- Regii României
- Șefii de stat ai României
