Republica Sovietică Socialistă Azerbaidjană

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Азәрбајҹан Совет Сосиалист Республикасы (az)
Азербайджанская Советская Социалистическая Республика (ru)
Republica Sovietică Socialistă Azerbaidjană
 

Flag of Azerbaijan.svg

1920 – 1991 Flag of Azerbaijan.svg
Drapel Stemă
Steagul RSS Azerbaidjană Stema RSS Azerbaidjană
Deviză națională
"Бүтүн өлкәләрин пролетарлары, бирләшин!"
Imn național
Imnul național al RSS Azerbaidjene
Localizare a Azerbaidjianului
RSSA (roșu) în URSS (roz)
Capitală Baku
Limbă/limbi limba azeră, limba rusă și limba armeană (în Nagorno-Karabah)1
Formă de guvernare Republică socialistă
Istorie
 - Fondare ca Republică Sovietică independentă 28 aprilie 1920
 - Intrarea în uniune 30 decembrie 1922
 - Republica Sovietică Federală Socialistă Transcaucaziană 12 martie 1922-
5 decembrie 1936
 - Dezmembrare 30 august 1991
Suprafață
 - 1989 86.600 km² (33.436 mile pătrate)
Populație
 - 1989 est. 7.037.900 
     Densitate 81,3 /km²  (210,5 /mile pătrate)
Monedă Rublă
1Conform constituției, toate limbile erau egale. Totuși, limba rusă era considerată limba de comunicare interetnică, astfel limba azeră era pusă intr-o situație dezavantajoasă.
Acest articol face parte din seria:

Istoria Azerbaidjanului

Istoria timpurie
Istoria antică
Manna
Albania Caucaziană
Imperiul Persan
și cuceririle lui Alexandru Macedon
Atropatena
Rivalitatea romano-parțian
și cucerirea Sasanidă
Istoria medievală
Perioada islamică
Imperiul Marilor Selgiukizi
Statul Atabeyilor din Azerbaidjan
Cucerirea mongolă și statul Elhanizilor
Statul Qaraqoyunlu
Statul Agqoyunlu
Statul Șirvanșahilor
Istoria clasică
Safevizi
Hanatele independente
Dinastia Qadjar
Dominația rusă
Independența timpurie
Republica Democratică Azerbaidjan
Masacrul din Martie
Azerbaidjanul sovietic
Republica Sovietică Socialistă Azerbaidjană
Ianuarie negru
Azerbaidjanul modern
Republica Azerbaidjan

RSS Azerbaidjană (în limba azeră: Azərbaycan Sovet Sosialist Respublikası, cu litere chirilice: Азәрбаjҹан Совет Сосиалист Республикасы; în limba rusă: Азербайджанская Советская Социалистическая Республика) a fost numele Azerbaidjanului în perioada din 1936 to 1991, timp în care a făcut parte din Uniunea Sovietică.

Constituită ca Republică Sovietică Socialistă pe 28 aprilie 1920, a fost parte, între 12 martie 1922 și 5 decembrie 1936, din Republica Sovietică Federală Socialistă Transcaucaziană împreună cu RSS Armenească și RSS Georgiană. Constituția RSS Azerbaidjene a fost aprobată la Congresul Sovietelor Azere din 14 martie 1937. Pe 19 noiembrie 1990, RSS Azerbaidjană a fost redenumită Republica Azerbaidjan, rămânând în cadrul URSS-ului încă un an, inainte de a-și proclama independența.

Lideri ai RSS Azerbaidjene[modificare | modificare sursă]

Președinți ai Sovietului Suprem și ai prezidiului Sovietului Suprem[modificare | modificare sursă]

Președinți ai Comitetului Central Executiv[modificare | modificare sursă]

Primii-secretari al Partidului Communist Azerbaidjan[modificare | modificare sursă]

Armata[modificare | modificare sursă]

În cadrul structurilor militare sovietice, cu puțin timp mai înainte de disoluția Uniunii Sovietice, Azerbadjanul găzduia pe teritoriul său peste 60.000 de militari, (forțe terestre, navale și aeriene). Cea mai importantă formațiune militară de pe teritoriul azer era Armata a 4-a sovietică, care avea garnizoana principală în Baku. În capitala Baku funcționa singura unitate de învătământ militar a forțelor terestre din țară: Școala de Comandă a Armelor Combinate.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Dezvoltare[modificare | modificare sursă]

În primăvara anului 1921, a început un proces de dezvoltare fără precedent a industriei petroliere a republicii. Sovietul Unional al Economiei Naționale a hotărât să asigure tot ce este necesar pentru dezvoltarea producției de țiței. Au fost descoperite și puse în exploatare noi zăcăminte. Pe 31 martie 1931, industria petrolieră a Azerbadjanului, care asigura la acea vreme 60% din necesarul sovietic, a fost distinsă cu Ordinul Lenin. Un al doilea Ordin a fost decernat țării pe 15 martie 1935, cu ocazia aniversării a 15 ani de la proclamarea republicii. La sfârșitul celui de-al al doilea plan cincinal, (1933-1937), Azerbadjanul se afla pe al doilea loc în Uniune după mărimea investițiilor.

Al doilea război mondial[modificare | modificare sursă]

În primul an al războiului sovieto-german, Azerbaidjanul a produs 25,4 milioane de tone de țiței – un record pentru industria petrolieră a țării. În acest timp, Marea Britanie și Franța făceau planuri pentru bombardarea câmpurilor petroliere azere. (În aprilie 1940, avuseseră loc mai multe serii de zboruri de recunoaștere ale aviației britanice și franceze). La sfârșitul anului 1941, mii de azeri se înrolaseră în așa-numitele Corpurile de Voluntari ai Poporului. Mobilizarea afectase toate sferele activității oamenilor, în mod special a celor care lucrau în domeniul petrolier. La o săptămână după începerea luptelor, muncitorii petroliști au luat inițiativa prelungirii programului zilnic de muncă la 12 ore, au renunțat la zilele libere și la concedii până la sfârșitul războiului. În septembrie 1942, generalii lui Hitler i-au oferit dictatorului un tort cae era decorat co o formă a Mării Caspice. În același an, Azerbadjanul devenise cel de-al doilea producător de ceai al Armatei Sovietice. Prin decret al Sovietului Suprem al URSS, în februarie 1942, hărnicia și devotamentul a peste 500 de muncitori și angajați din industria petrolieră azeră au fost răsplătită cu ordine și medalii.

Conform unor estimări, peste 700.000 de azeri au luptat în rândurile Armatei Sovietice în timpul celui de-al doilea război mondial, 400.000 dintre aceștia căzând pe câmpurile de luptă..

Perioada postbelică[modificare | modificare sursă]

După inaugurarea primei platforme marine de exploatare de la Neft Dașlari, Azerbadjanul a dezvoltat continu exploatrea rezervelor de hidrocarburi din platforma Mării Caspice.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • История государства и права Азербайджанской ССР. Б., Академия наук ССР, 1964.
  • Гражданский кодекс Азербайджанской ССР. Б., Верховный совет, 1964.
  • Madatov, G. Azerbaijan During the Great Patriotic War. Baku, 1975.
  • Независимая газета, 12 august 1992, pag. 1-2.

Legături externe[modificare | modificare sursă]