Limbi turcice

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Limbile turcice
Regiuni Anatolia, Asia Centrală, China, Siberia
Număr de vorbitori limbă maternă: 180 milioane
număr total de vorbitori(inclusiv ca a doua limbă) 200 milioane
Clasificare
limbi altaice (teorie controversată)
Statut oficial și codificare
Răspândire în lume
Map-TurkicLanguages.png
Țări și subdiviziuni autonome unde o limbă turcică are statut oficial
Această pagină poate conține caractere Unicode.


Limbile turcice formează ramura de vest a familiei limbilor altaice. Cuprind circa 30 de limbi răspândite pe o arie întinsă, din Europa de est până-n Siberia și vestul Chinei. Sunt vorbite ca limbi materne de aproximativ 200 de milioane de persoane, și ca limbi secunde de câteva zeci de milioane de persoane. Principalele limbi turcice actuale sunt: altai, limba altai de nord, azeră, bașkiră, ciulâm, ciuvașă, găgăuză, hacașă, iakută, karaceai, karakalpacă, kazahă, kârgâză, kumâcă, nogai, șoră, tătară, turcă, turcă găgăuză balcanică, turkmenă, tuvină, uigură, uigură galbenă și uzbekă. Limbi turcice dispărute sunt avara, proto-bulgara, cumana și pecenega.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Toate limbile turcice, afară de ciuvașă, descind probabil din turca comună, apropiată de paleoturcă. Primele atestări cunoscute de limbă turcică sunt inscripții cu traducere chineză din anii 680740 pe stele funerare din regiunea Orkhon (Mongolia).

Caracteristici[modificare | modificare sursă]

Limbile turcice se caracterizează printr-o omogenitate remarcabilă, în special în lexic și în structura gramaticală. Toate prezintă armonie vocalică, topică de tip SOV și absența genului gramatical. Diferențe există mai ales în fonetism, dar majoritatea acestor limbi sunt reciproc inteligibile.

Clasificare[modificare | modificare sursă]

Pentru o perioadă de timp ce se întinde pe câteva secole, popoarele vorbitoare de limbi turcice au migrat în continuu , fiind astfel influențate de limbile altor popoare , în special de limbile iraniene, slave și Mongolice. Acest factor a afectat fiecare limbă din această familie în mod diferit.

Transformări[modificare | modificare sursă]

  • Rotacism, ex. *toqqız, "nouă", în ramura Ogur z devine r : astfel, în limba ciuvașă este tăχăr
  • *d intervocalic, ex. *hadaq "picior"
  • Word-final -G, ex. *tāğ "munte"
  • Suffix-final -G, ex. *lIG, în *tāğlığ
  • Păstrarea literei de început *h, ex. *hadaq "picior"
    • Din acest motiv Khalaj este percepută ca făcând parte din altă clasă
  • Denazalizarea palatalului *ń, ex. *ań "lună"
isogloss Turca Veche Turcă Uzbecă Uygură Tătară Kazahă Kârgâză Altai Yugur Vestică Fu-yü Gïrgïs Hacașă Tuvană Saha/Yakută Khalaj Ciuvașă
z/r (nouă - 9) toquz dokuz toqqiz toqquz tuğız toğız toğuz toğus doğus toğıs tos toğus toqquz tăχăr
*h- (picior) adaq ayak oyoq ayaq ayaq ayaq ayaq azaq azıχ azaχ adaq ataχ hadaq ura
*VdV (picior) adaq ayak oyoq ayaq ayaq ayaq ayaq azaq azıχ azaχ adaq ataχ hadaq ura
*-g (munte) tağ dağ* toğ tağ taw taw tağ daχ tağ dağ tıa tāğ tu
suffix *-g (muntos) tağlığ dağlık* toğlık tağlıq tawlı tawlı tōlū tūlu
*-ń (a arde) köy- köy- kuy- köy-/küy- köy- küy- küy- küy- köy- kie̯n-

*În dialectul standard al limbii Turce, dialectul din Istanbul, ğ-ul prezent în dağ și dağlı nu se citește precum o consoană, ca în alte limbi turcice, ci ca o scurtă prelungire a vocalei dinaintea acestuia.

Membrii[modificare | modificare sursă]

Această clasificare este bazată pe schema prezentată de Lars Johanson în 1998 și se divide în șase ramuri:

Paleoturca Turca Comună Sud-Vestică (Oguz)

Lenguas Oguz.png

 
Oguz vestice
Oguz estice
Oguz sudice
Turca Comună Nord-Vestică (Kîpceak)

Map-Kypchak Language World.png

 
Kîpceak vestice
Kîpceak nordice (Volga-Urali)
Kîpceak sudice (Aralo-Caspice)
Turca Comună Sud-Estică (Uygurică) Vest
Est
Turca Comună Nord-Estică (Siberiană) Nord-Siberiană
Sud-Siberiană Turca Sayan
Turca Yenisei
Turca Ciulâm
Turca Altaică
  • Altaica (Oirot) și dialecte ca Tuba, Qumanda, Qu, Teleut, Telenghit
Ogur  
Argu  

Vocabularul[modificare | modificare sursă]

înțeles comun Turca Veche Turcă Azeră Turkmenă Tătară Kazahă Kârgâză Uzbecă Uygură Sakha/Yakută Hakașă Ciuvașă
- Sunet Avaz Avaz Avaz Avaz Avaz Avaz Avaz Avaz Avaz Avaz Avaz
Mamă Ana Anne, Ana Ana Ene Ana Ana Ene Ona Ana İnä Anne
Fiu O'gul Oğul Oğul Oğul Ul, uğıl Ul Uul O'gil Oghul Uol Ohyl Yvăl, Ul
Bărbat Er(kek) Erkek Er /Kiși Erkek İr Er(kek) Erkek Erkak Er Er Ar
Fată Kyz Kız Qız Gyz Qız Qız Kız Qiz Qiz Ky:s Xys Hĕr
Persoană Kiși Kiși Kiși Keșe Kisi Kishi Kishi Kishi Kihi
Mireasă Kelin Gelin Gəlin Gelin Kilen Kelin Kelin Kelin Kelin Kylyn Xalym Kin
Soacră Kaynana Qaynana Gayın ene Qayın ana Qayın ene Kaynene Qayın ona Qeyinana Hun'ama
Casă Uy Ev Ev Öý Öy Üy Üy Uy Uy Av*
Cort Otag Otağ/Çadır Otag Otaw Boz Üy O'toq/Chodir Otaq Otu:
Cale Yol Yol Yol Yo:l Yul Jol Jol Yo'l Yol Suol Śul
Pod (peste o apă) Köprüq Köprü Körpü Köpri Küper Köpir Köpürö Ko'prik Kövrük Kürpe Kĕper
Săgeată Oq Ok Ox Ok Uq Oq Ok O'q Oq Ux Uhă
Foc Ot Ateș,Od Od,Ataș Ot Ut Ot Ot O't Ot Uot Ot Vut, Vot
Cenușă Kül Kül Kül Kül Köl Kül Kül Kul Kül Kül Kül Kĕl
Apă Suv Su Su Suw Su Sw Suu Suv Su Ui Suh Šyv, Šu
Barcă Kemi Gemi Gəmi Gämi Köymä Keme Keme Kema Keme Kime Kimĕ
Lac Köl Göl Göl Köl Kül Köl Köl Ko'l Köl Küöl Köl Külĕ
Soare/Zi Küneš Gün(eș) Gün(əș) Gün Kön Kün Kün Kun Kün Kün Kün Kun
Nor Bulut Bulut Bulud Bulut Bolıt Bult Bulut Bulut Bulut Bylyt Pulut Pĕlĕt
Stea Yulduz Yıldız Ulduz Ýyldyz Yoldız Juldız Jıldız Yulduz Yultuz Sulus Chyltys Śăltăr
Pământ Topraq Toprak Torpaq Toprak Tufraq Topıraq Topurak Tuproq Tupraq Toburaχ Tăpra
Copac/Lemn Yağac Ağaç Ağac Agaç Ağaç Ağaș Jygach Yog'och Ahas Jyvăś
Zeu (Tengri) Tengri Tanrı Tanrı Taňry Täñre Täñiri Teñir Tangri Tengri Tanara Tură, Toră
Cer, Albastru Kök Gök Göy Gök Kük Kök Kök Ko'k Kök Küöq Kök Kăvak, Koak
Părți ale corpului Inimă Yürek Yürek Ürək Ýürek Yöräk Jürek Jürök Yurak Yürek Süreq Šürek Čĕre
Sânge Qan Kan Qan Ga:n Qan Qan Kan Qon Qan Qa:n Xan Jun
Cap Baš Baș Baș Baș Baș Bas Bash Bosh Baș Bas Pas Puś
Păr Qıl Kıl Qıl Qyl Qıl Qıl Kıl Qil Qil Kıl Xyl
Ochi Köz Göz Göz Göz Küz Köz Köz Ko'z Köz Kos Kös Kuś
Geană Kirpik Kirpik Kiprik Kirpik Kerfek Kirpik Kirpik Kiprik Kirpik Kirbi: Kärbäk Hărpăk
Ureche Qulqaq Kulak Qulaq Gulak Qolaq Qulaq Kulak Quloq Qulaq Gulka:k Xulax Hălha
Nas Burun Burun Burun Burun Borın Murın Murun Burun Burun Murun Purun
Braț Qol Kol Qol Gol Qul Qol Kol Qo'l Qol Xol Hul, Hol
Mână El(ig) El Əl El Alaqan Alakan Ili: Ală
Deget Barmak Parmak Barmaq Barmak Barmaq Barmaq Barmak Barmoq Barmaq Pürne, Porn'a
Unghie Tyrnaq Tırnak Dırnaq Dyrnaq Tırnaq Tırnaq Tyrmak Tirnoq Tirnaq Tynyraq Čĕrne
Genunchi Tiz Diz Diz Dy:z Tez Tize Tize Tizza Tiz Tüsäχ Tistenek, Tizek Čĕrpuśśi
Picior Adaq Ayak Ayaq Aýak Ayaq Ayaq Ayak Oyoq Ayaq Ataq Azax Ura
Burtă Qaryn Karın Qarın Garyn Qarın Qarın Karyn Qorin Qerin Qaryn Xaryn Hyrăm
Animale Cal At At At At At At At Ot At At At Ut
Bovină Siyir Sığır Inek Sygyr Sıyır Sïır Sıyır Sigir Siyir
Câine Yt İt/Köpek İt It Et Ït It It/Ko'ppak/Kuchuk It Yt Jytă
Pește Balyq Balık Balıq Balyk Balıq Balıq Balık Baliq Beliq Balyk Palyx Pulă
Păduche Bit Bit Bit Bit Bet Bït Bit Bit Pit Byt Pyjtă, Put'ă
Adjective Lung Uzun Uzun Uzun Uzyn Ozın Uzın Uzun Uzun Uzun Uhun Uzun Vărăm
Nou Yany Yeni Yeni Yany Yaña Jaña Jañı Yangi Yengi Sana Śĕnĕ
Gras Semiz Semiz/Șișman Șișgo Semiz Simez Semiz Semiz Semiz Semiz Emis Simis Samăr
Plin Tolu Dolu Dolu Do:ly Tulı Tolı Tolo To'la Toluq Toloru Tol- Tulli
Alb Aq Ak Ak Aq Aq Ak Oq Aq Ax
Negru Qara Kara Qara Gara Qara Qara Kara Qora Qara Xara Xara Hura
Roșu Qyzyl Kızıl Qızıl Gyzyl Qızıl Qızıl Kızıl Qizil Qizil Kyhyl Xyzyl Hĕrlĕ
Numere 1 Bir Bir Bir Bir Ber Bir Bir Bir Bir Bi:r Pir Pĕrre
2 Eki İki İki Iki İke Eki Eki Ikki Ikki Ikki Eke Ikkĕ
3 Üç Üç Üç Öç Üș
4 Tört Dört Dörd Dö:rt Dürt Tört Tört To'rt Tört Tüört Tört Tăvattă
5 Beș Beș bäș/bääș Biș Bes Besh Besh Pis
7 Yeti Yedi Yeddi Yedi Cide Jeti Jeti Yetti Yetti Sette Chittä Śiččĕ
9 Toquz Dokuz Doqquz Dokuz Tuğız Toğız Toğuz Toqqiz Toqquz Toğus Toğıs Tăχăr
10 On On On O:n Un On On O'n On Uon On Vunnă, Vonnă
100 Yüz Yüz Yüz Yüz Yöz Jüz Jüz Yuz Yüz Sü:s Chüs Śĕr
Turca Veche Turcă Azeră Turkmenă Tătară Kazahă Kârgâză Uzbecă Uygură Sakha/Yakută Hakașă Ciuvașă
Pronumele Personale
Turcă Azeră Turkmenă Uzbekă Uygura Nouă Bașkiră Tătară Kazahă Kârgâză Yakută Ciuvașă
ben mən men men men min min men men min epĕ / ep
bana mənə maňa menga manga miñä miña mağan maga miexe / miexeğe mana
beni məni meni meni méni mine mine meni meni miigin mana
bende məndə mende menda mende / méningde mindä mindä mende mende - manra
benden məndən menden mendan mendin / méningdin mindän minnän menen menden miigitten manran
benim mənim meniň mening méning mineñ minem meniñ menin miene man / manăn
benimle mənimlə men bilen / meniň bilen men bilan / mening bilan men bilen / méning bilen mineñ menän minem belän menimen men menen miiginen manpa
Turcă Azeră Turkmenă Uzbekă Uygura Nouă Bașkiră Tătară Kazahă Kârgâză Yakută Ciuvașă
sen sən sen sen sen hin sin sen sen en esĕ / es
sana sənə saňa senga sanga hiñä siña sağan saga eyiexe / eyiexeğe sana
seni səni seni seni séni hine sine seni seni eyigin sana
sende səndə sende senda sende / séningde hindä sindä sende sende - sanra
senden səndən senden sendan sendin / séningdin hindän sinnän senen senden eyigitten sanran
senin sənin seniň sening séning hineñ sineñ seniñ senin eyiene san / sanăn
seninle səninlə sen bilen / seniň bilen sen bilan / sening bilan sen bilen / séning bilen hineñ menän sineñ belän senimen sen menen eyiginen sanpa
Turcă Azeră Turkmenă Uzbekă Uygura Nouă Bașkiră Tătară Kazahă Kârgâză Yakută Ciuvașă
siz siz siz siz siz / sili heź sez siz siz en esir / esĕr
size sizə size sizga sizge / silige heźgä sezgä sizge sizge eyiexe / eyiexeğe sire
sizi sizi sizi sizni sizni / silini heźźe sezne sizdi sizdi eyigin sire
sizde sizdə sizde sizda sizde / silide heźźä sezdä sizde sizde - sirĕnte
sizden sizdən sizden sizdan sizdin / silidin heźźän sezdän sizden sizden eyigitten sirĕnten
sizin sizin siziň sizning sizning / silining heźźeñ sezneñ sizdiñ sizdin eyiene sirĕn
sizinle sizinlə siz bilen / siziň bilen siz bilan / sizning bilan siz bilen / sizning bilen / sili bilen heźźeñ menän sezneñ belän sizben siz menen eyiginen sirĕnpe
Turcă Azeră Turkmenă Uzbekă Uygura Nouă Bașkiră Tătară Kazahă Kârgâză Yakută Ciuvașă
o o ol u u ul ul ol al kini văl / ul
ona ona oňa unga uningha uğa aña oğan aga kiniexe ăna
onu onu onu uni uni unı anı onı anı kinini ăna
onda onda onda unda unda / uningda / anda unda anda onda anda - unra / unta
ondan ondan ondan undan undin / uningdin / andin undan annan onan andan kinitten unran / untan
onun onun onuň uning uning unıñ anıñ onıñ anın kiene un / unăn
onunla onunla o bilen / onuň bilen u bilan / uning bilan u bilen / uning bilen unıñ menän anıñ belän onımen al menen kininen unpa
Turcă Azeră Turkmenă Uzbekă Uygura Nouă Bașkiră Tătară Kazahă Kârgâză Yakută Ciuvașă
biz biz biz biz biz beź bez biz biz bihigi epir / epĕr
bize bizə bize bizga bizge beźgä bezgä bizge bizge bihiexe / bihiexeğe pire
bizi bizi bizi bizni bizni beźźe bezne bizdi bizdi bihigini pire
bizde bizdə bizde bizda bizde beźźä bezdä bizde bizde - pirĕnte / pirte
bizden bizdən bizden bizdan bizdin beźźän bezdän bizden bizden bihigitten pirĕnten / pirten
bizim bizim biziň bizning bizning beźźeñ bezneñ bizdiñ bizdin bihiene pirĕn
bizimle bizimlə biz bilen / biziň bilen biz bilan / bizning bilan biz bilen / bizning bilen beźźeñ menän bezneñ belän bizben biz menen bihiginen pirĕnpe
Turcă Azeră Turkmenă Uzbekă Uygura Nouă Bașkiră Tătară Kazahă Kârgâză Yakută Ciuvașă
siz siz siz senlar siler / sénler heź sez sender siler ehigi esir / esĕr
size sizə size senlarga silerge / sénlerge heźgä sezgä senderge silerge ehiexe / ehiexeğe sire
sizi sizi sizi senlarni silerni / sénlerni heźźe sezne senderdi silerdi ehigini sire
sizde sizdə sizde senlarda silerde / sénlerde heźźä sezdä senderde silerde - sirĕnte
sizden sizdən sizden senlardan silerdin / sénlerdin heźźän sezdän senderden silerden ehigitten sirĕnten
sizin sizin siziň senlarning silerning / sénlerning heźźeñ sezneñ senderdiñ silerdin ehiene sirĕn
sizinle sizinlə siz bilen / siziň bilen senlar bilan siler bilen / sénler bilen heźźeñ menän sezneñ belän sendermen siler menen ehiginen sirĕnpe
Turcă Azeră Turkmenă Uzbekă Uygura Nouă Bașkiră Tătară Kazahă Kârgâză Yakută Ciuvașă
onlar onlar olar ular ular ular alar / ular olar alar kiniler vĕsem / vălsem
onlara onlara olara ularga ulargha ularğa alarğa olarğa alarga kinilerge vĕsene
onları onları olary ularni ularni ularźı alarnı olardı alardı kinileri vĕsene
onlarda onlarda olarda ularda ularda ularźa alarda olarda alarda - vĕsenche
onlardan onlardan olardan ulardan ulardin ularźan alardan olardan alardan kinilerten vĕsenchen
onların onların olaryň ularning ularning ularźın alarnıñ olardıñ alardın kiennere vĕsen / vĕsenĕn
onlarla onlarla olar bilen ular bilan ular bilen ular menän alar belän olarmen alar menen kinilerinen vĕsempe

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Sala, Marius; Vintilă-Rădulescu, Ioana, Limbile lumii. Mică enciclopedie, Editura științifică și Enciclopedică, București, 1981

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]