Limba azeră

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare

Limba azeră (Azərbaycan dili) face parte din limbile turcice şi este limba oficială a Republicii Azerbaidjan.

Limba azeră

Limba azeră este vorbită în Azerbaidjan, Iran, Irak, Georgia, Federaţia Rusă. După expulzarea populaţiei azere din Armenia ca urmare conflictului armeano-azer, în acest stat cât şi în nou formata republică a Karabahului de Munte nu a rămas practic niciun vorbitor nativ al limbii azere.

În această limbă vorbesc circa 30-35 milioane de oameni.

Uneori se vorbeşte despre limba azerbaidjaneză sau încă, despre limba azeri-turcă. Azerbaidjaneza este o denumire geopolitică, iar azeri-turca este o denumire etnolingvistică a limbii azere.

Azerii din Iran folosesc alfabetul arab, vestigiu al vechii ocupaţii arabe.

Astăzi, 90,6 % din populaţia Republicii Azerbaidjan, vorbesc limba azeră, care are 4 dialecte:

Aceste dialecte se deosebesc între ele din punct de vedere fonetic, cât şi al lexicului.

Limba azeră este apropiată de limba turcă vorbită în Turcia şi de limba cumană.

Din punct de vedere fonetic, se deosebeşte prin folosirea largă a vocalului ə în toate poziţiile.

Limba azeră, ca şi limba turcă, este o limbă aglutinantă[1]. Foloseşte mai ales desinenţe, iar prefixe foarte puţin.

Cuprins

[modifică] Scrisul

Istoria scrierii turcice începe cu monumentele Orhon-Enisei (secolul al VII-lea), iar primele texte în limba azeră au fost scrise într-o variantă a alfabetului arab. Strămoşii poporului azer - selgiukizii, începând cu secolul al X-lea, foloseau aceste caractere. Cele două poezii ale poetului Həsənoğlu (secolul al XIII-lea), considerate primele texte în limba azeră, sunt scrise cu alfabetul arab.

Cu toate că acest scris nu era potrivit pentru limba azeră, în decurs de aproape o mie de ani, toată literatura azeră a fost creată în alfabetul arab.

O mare parte a populaţiei azere din Iran este obligată să înveţe exclusiv în limba persană şi practică scrisul în alfabetul arab. Din cauză că azerii din Iran nu au învăţat în limba maternă, o mare parte din ei cunosc doar literatura orală în limba aceasta.

Limba azeră a fost primul idiom turcic şi oriental care a renunţat la caracterele arabe şi a trecut la alfabetul latin (1928-1929). În anii 1929-1939, limba azeră se scria în alfabetul latin. În anii 1939-1991, la cererea lui Stalin, limba azeră a fost scrisă cu alfabetul chirilic. După obţinerea independenţei Azerbaidjanului, limba azeră a revenit la scrierea cu alfabetul latin (1991).

[modifică] Alfabetul latin

Alfabetul latin al limbii azere a fost completat cu literele ə ı ç ğ ş ö ü[2].

Alfabetul azer este „fonetic”.

Literele alfabetului azer sunt următoarele:

  • a b c ç d e ə f g ğ x h ı i j k q l m n o ö p r s ş t u ü v y z
  • A B C Ç D E Ə F G Ğ X H I İ J K Q L M N O Ö P R S Ş T U Ü V Y Z
  • vocale anterioare: e, i, ö, ü, ə
  • vocale posterioare: a, ı, o, u

Vocala ı se pronunţă ca vocala î din limba română.

  • ə - vocala "a" englezească din "map"
  • ç - "c" din "cioban"
  • ğ - "r" franţuzesc din "Paris"
  • ö - vocala "ö" nemţească din "Köln"
  • ü - "u" franţuzesc din "voiture"
  • g - "gh" din "ghiveci'"
  • q - "g" românesc din "greu"
  • c - "g" românesc din "degeaba'"
  • x - "kh" din "Kazakhstan".

[modifică] Caracteristici

Limba azeră are următoarele însuşiri:

  • este aglutinantă[1], foloseşte sufixe specifice într-o ordine bine definită;
  • are armonie vocalică[3]: vocala din sufix se potriveşte cu vocala ultimei silabe din rădăcină: küçə-də (pe stradă), qatar-dan (de pe tren), kənd-ə (spre sat);
  • atributul precede substantivul: yaxşı adam (om bun)
  • nu există gen gramatical, nici articole;
  • ca şi în maghiară, semnul pentru plural lipseşte în cazul în care se foloseşte un numeral sau un adverb de cantitate: üç budaq (trei creangă), budaqlar (crengi) , neçə budaq var? (câte creangă sunt?);
  • Nu prea suportă aglomerarea de vocale;
  • În afară de alte limbi turcice limba azeră prezintă însuşiri de bază asemănătoare sau identice cu alte limbi din familia uralo-altaică şi fino-ugrică, precum limba finlandeză, estoniană şi limba maghiară. Ordinea sufixelor şi potrivirea lor se aseamănă cu cea din limba maghiară.

[modifică] Note şi referinţe

  1. ^ a b Prin limbă aglutinantă se înţelege acea limbă care exte lipsită de flexiune, în care raporturile gramaticale se exprimă prin adăugarea unor sufixe sau prefixe. Vd. Noul dicţionar universal al limbii române.
  2. ^ Diacritice
  3. ^ Ca şi în limba maghiară

[modifică] Bibliografie

  • Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu, Noul dicţionar universal al limbii române, ediţia a doua, Editura Litera Internaţional, Bucureşti-Chişinău, 2007.
v • d • m
Limbi turcice
Turcică veche† Pecenegㆠ| Orhon-Enisei† | Hunicㆠ| Hazară†
Bulgar Protobulgarㆠ| Ciuvaşă
Karluk Karahanidㆠ| Aini²| Ciagataiㆠ| Turcică Ili | Lopă | Uyghură | Uzbekă | Haladj
Kipciak Baraba | Başchiră | Tătară crimeeană¹ | Cumanㆠ| Karaciai-Balkară | Karaimă | Karakalpakă | Kazahă | Kipciakㆠ| crimceacă | Kumîkă | Nogaiă | Tătară veche† | Tătară | Urumă¹ | Kârgâză¹
Oghuz Afşară | Azeră | Tătară crimeeană¹ | Găgăuză | Turcică Horasan | Turca otomanㆠ| Oghuză veche† | Kaşkaiă | Salară | Turcă | Turkmenă | Urumă¹
Hakas-Altai Altai nordic şi sudic | Kârgâză veche† | Uyghură veche† | Fuyü kârgâză | Sarî yugură | Şoră | Hakasă | Ciulâm
Saian Soiot-ţatană | Tofa | Tuva
Iakut Dolgană | Saha / Iakută
Notes: ¹Clasificat în mai multe grupe, ²Limba mixtă, ³Disputat, †Extinct


Flag of Azerbaijan.svg Subiecte Azerbaidjan --- Azeri --- Limba azeră

Apărare  • Aşezări  • Capitala  • Climă  • Conducători  • Cultură  • Demografie  •
 • Economie  • Educaţie  • Faună  • Floră  • Geografie  • Hidrografie  • Istorie  • Oraşe  • Politică  •
 • Sănătate  • Sport  • Steag  • Stemă  • Subdiviziuni  • Turism  • • Cioturi  • • Formate  • • Imagini  • • Portal  • •
Adus de la http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_azer%C4%83