Rublă sovietică

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Rublă sovietică
Rouble-1961-Paper-1-Obverse.jpg 1 rublă (spate)
1 rublă (față) 1 rublă (spate)
Cod ISO 4217 SUR
Țări utilizatoare Uniunea Sovietică
Simbol РУБ (RUB)
Plural ruble
Monede 1, 2, 3, 5, 10, 15, 20, 50 copeicci, 1, 5, 10 ruble
Bancnote 1, 3, 5, 10, 25, 50, 100, 200, 500, 1000 ruble
Bancă centrală Banca de Stat a Uniunii Sovietice
Cursul de schimb față de RONfață de MDL

Rubla, plural ruble (în limba rusă: рубль, plural рубли́) a fost numele valutei naționale în Uniunea Sovietică. Înainte de instaurarea comunismului, rubla a fost moneda națională a Imperiului Rus. După destrămarea Uniunii Sovietice, Federația Rusă, Republica Belarus, precum și autoproclamata Republica Moldovenească Nistreană și-au denumit monedele lor rublă.

Rubla are ca subdiviziune copeica (копе́йка, plural копе́йки ). O rublă = 100 copeici.

Etimologie[modificare | modificare sursă]

Origini[modificare | modificare sursă]

Cuvântul din română rublă este împrumutat din rusă рубль (pronunțat [rúbl']), derivat din verbul rusesc рубить (pronunțat [rubít']) cu semnificația „a tăia o bucată”'[1]. La început, „rubla” era o bucată dintr-un lingou de argint, care avea o greutate bine determinată. Cuvântul „rublă” este echivalentul „mărcii”, o măsură pentru argint și aur folosită în Europa Occidentală medievală.

În rusă se mai folosește și numele popular țelkovîi, scris în rusă: целковый, „sănătos, întreg”, care este o prescurtare a sintagmei „целковый рубль”, citit [țilkóvîi rubl']: „rublă sănătoasă, întreagă, netăiată”).

Cuvântul copeică a fost împrumutat din rusă: копе́йка, citit [kapе́ika]. Acesta derivă din cuvântul копьё (pronunțat [kapió], în română „suliță”. Primele monede cu valoarea a unei sutimi de rublă, care au fost bătute în Cnezatul Moscovei după cucerirea Novgorodului în 1478, aveau imprimate pe o față stema moscovită, „Sfântul Gheorghe ucigând balaurul cu o suliță”. Copeicile rusești din zilele noastre folosesc și ele această simbolistică.

Istorie[modificare | modificare sursă]

La sfârșitul Primului Război Mondial, rubla imperială rusă fusese devalorizată deja de trei ori în trei ani.

Rubla sovietică[modificare | modificare sursă]

După Revoluția din Octombrie, puterea în Rusia a trecut în mâinile bolșevicilor. Ideologia comunistă predica suprimarea „banilor” la încheierea construirii societății comuniste, fără clase. În 1919, Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă a introdus „unitățile (de tezaur) sovietice” (în rusă совзнаки, prescurtare din rusă советские казначейские знаки, sovznaki), care îndeplineau rolul banilor, până la încetarea emiterii lor, la 4 martie 1924.

Prima serie de ruble sovietice, ca monedă adevărată, a fost introdusă în circulație la 1 ianuarie 1922 sub Soviete, cu o rată de 1 „rublă nouă” contra 10.000 de sovznaki. În această primă serie de ruble au fost emise doar bancnote.

Această primă serie a rămas în circulație doar până în 31 decembrie 1922. A fost înlocuită cu o a doua serie, cu rata de 1 rublă nouă = 100 ruble vechi. Din nou, doar bancnote au fost emise, de la 10 copeici la 25.000 ruble. În această serie, la începutul lui 1924, au fost emise primele bancnote în numele URSS, având stema noului stat cu 6 benzi în jurul spicelor de grâu, purtând inscripții în patru limbi ale republicilor constitutive ale Uniunii: Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă, Republica Sovietică Federativă Socialistă Transcaucaziană (Republica Sovietică Socialistă Azerbaidjană, Republica Sovietică Socialistă Armenească și Republica Sovietică Socialistă Georgiană), Republica Sovietică Socialistă Ucraineană și Republica Sovietică Socialistă Belarusă. Bancnotele erau de 10.000 ruble, de 15.000 ruble și de 25.000 ruble.

De la 7 martie 1924, o nouă reformă a avut loc în plină perioadă a Noii Politici Economice (NEP), cu punerea în circulație a unei a treia serii de ruble, dintre care o „rublă din aur” cu valoarea de 50.000 ruble din 1923. Această reformă a văzut introducerea cervonețului (în rusă червонец), care avea valoarea a 10 ruble. Primele monede metalice în ruble sovietice au început să fie bătute începând din 1924, bancnotele fiind emise cu valori mai mari de 10 ruble și în cervoneți.

Unitatea monetară a URSS devine neconvertibilă începând din 1932 (când comerțul în cervoneți convertibili în aur a fost suspendat), până la sfârșitul anilor ’80. Pentru cetățeni și pentru întreprinderi de stat era imposibil să cumpere și să vândă, în mod liber, devize străine, deși, în mod regulat, ratele de schimb erau fixate (la un nivel artificial) și publicate.

O nouă devalorizare a rublei sovietice a avut loc chiar după Al Doilea Război Mondial, în 1947, cu o rată de 1 „rublă nouă” = 100 „ruble vechi”.

Denominația din 1961, era o repetare a reformei din 1947, cu aplicarea acelorași limitări de schimb ale rublelor vechi din hârtie în cele noi. Rubla sovietică era, formal, egală cu 0,987412 g de aur, însă schimbul în aur nu a fost niciodată asigurat. Ratele de schimb față de devizele străine erau fixate la cca 0,62 USD și 10 FRF pentru o rublă.

Pentru o rublă / Anul 1913 1930 1938 1950 1961 1973
Dolari americani 0,51 0,51 0,19 0,25 1,11 1,33
Lire sterline 0,10 0,10 0,04 0,09 0,40 0,54
Franci francezi 2,67 12,90 6,54 87,72 5,44 6,06
Mărci germane 2,16 2,14 0,47  — 4,44 3,80
Coroane cehoslovace  — 16,95 5,41 12,50 8,00 8,00
Zloți polonezi  — 4,44 1,10 1,00 4,44 4,44
Forinți maghiari  — 2,86  — 2,93 13,04 13,04
Lei românești  — 76,92  — 37,45 6,67 6,67

De la sfârșitul lui 1989, ca urmare a liberalizării prețurilor, în contextul penuriei de bunuri și de servicii, URSS a cunoscut o inflație galopantă mergând până la peste 2.000%/an, ceea ce a făcut ca valoarea rublei să se reducă de mai multe mii de ori, în câțiva ani.

După dizolvarea Uniunii Sovietice, în 1991, rubla a rămas deviza Federației Ruse și a Republicii Belarus. În Rusia, rubla sovietică a rămas, în circulație, în paralel cu noua rublă rusă, până la 7 august 1993, dată când a fost retrasă.

Denumiri[modificare | modificare sursă]

Moneda sovietică avea nume diferite în limbile Uniunii Sovietice, aceste nume diferind uneori foarte mult de cel rusesc.Toate bancnotele aveau inscripționate valoarea nominală în limbile oficiale ale tuturor republicilor sovietice. Numele monedelor naționale ale țărilor post-sovietice, așa cum sunt cele din Asia Centrală, sunt uneori numele locale ale rublei.

Numele valutei sovietice în limbile oficiale ale celor 15 republici, în ordinea în care apar ele pe bancnote sunt:

Limba În limba locală Transliterație
Rublă Copeică Rublă Copeică
rusă рубль копейка rubl kapeika
ucrainiană карбованець копійка carbovaneți kopiika
belarusă рубель капейка rubel kapeika
uzbekă сўм тийин / копейка so'm' tiyin / kopeika
kazahă сом тиын som tiîn
georgiană მანეთი კაპიკი manati kapiki
azeră манат гəпик manat kăpik
lituaniană rublis kapeika
moldovenească рублэ копейкэ rublă copeică
letonă rublis kapeika
kîrgîză сом тыйн som tîin
tadjică сўм тин sum tin
armeană ռուբլի կոպեկ rubli kopăk
turkmenă манат manat
estonă rubla kopikas

Trebuie spus că denumirile în limbile uzbecă, azeră, moldovenească și turkmenă au încetat să mai fie scrise cu alfabetul chirilic, trecându-se la alfabetul latin cu puțin timp înaintea disoluției Uniunii Sovietice.

Înlocuirea rublei în statele post-sovietice[modificare | modificare sursă]

La scurtă vreme după disoluția Uniunii Sovietice din 1991, în toate noile republici independente au fost introduse noi monede naționale. Cele mai multe economii erau slab dezvoltate și de aceea toate monedele au trecut prin mai multe reforme, printre care schimbarea denumirii și a denominării.

Statul Noua
valută
Rata de conversie
a rublei
Data
de introducere
Modificare ulterioară
a numelui
Adeziune
la euro
Armenia Dram 200 22 noiembrie 1993 NU NU
Azerbaidjan Manat 10 15 august 1992 DA NU
Belarus Rublă 10 mai 1992 DA NU
Estonia[2] Kroon 10 20 iunie 1992 NU DA
Georgia Lari 1 5 aprilie 1993 DA NU
Kazahstan Tenge 500 15 noiembrie 1993 NU NU
Kîrgîzstan Som 200 10 mai 1993 NU NU
Letonia Rublis 1 7 mai 1992 DA DA[3]
Lituania Talona 1 august 1991 DA DA[4]
Moldova[5], exclusiv Transnistria Cupon 1 1992 DA NU
Moldova Transnistria Rublă 1 1994 DA NU
Tadjikistan Rublă 100 10 mai 1995 DA NU
Turkmenistan Manat 500 1 noiembrie 1993 NU NU
Ucraina[6] Carbovaneț 1 10 ianuarie 1992 DA NU
Uzbekistan Som 1 15 noiembrie 1993 DA NU

Monede sovietice[modificare | modificare sursă]

Monedele metalice sovietice constituie una din reprezentările fizice, împreună cu bancnotele, ale monedei Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste.

Bancnote sovietice[modificare | modificare sursă]

Seria 1961
Imagine Valoare
Avers Revers
Rouble-1961-Paper-1-Obverse.jpg Rouble-1961-Paper-1-Reverse.jpg 1 Rublă
Soviet Union-1961-Bill-3-Obverse.jpg Soviet Union-1961-Bill-3-Reverse.jpg 3 Ruble
Soviet Union-1961-Bill-5-Obverse.jpg Soviet Union-1961-Bill-5-Reverse.jpg 5 Ruble
SUR 10 1961 obverse.jpg SUR 10 1961 reverse.jpg 10 Ruble
Soviet Union-1961-Bill-25-Obverse.jpg Soviet Union-1961-Bill-25-Reverse.jpg 25 Ruble
SUR 50 1961 obverse.jpg SUR 50 1961 reverse.jpg 50 Ruble
SUR 100 1961 obverse.jpg SUR 100 1961 reverse.jpg 100 Ruble
Seria 1991
Imagine Valoare
Avers Revers
SUR 1 1991 F.jpg SUR 1 1991 B.jpg 1 Rublă
SUR 3 1991 F.jpg SUR 3 1991 B.jpg 3 Ruble
SUR 5 1991 F.jpg SUR 5 1991 B.jpg 5 Ruble
SUR 10 1991 F.jpg SUR 10 1991 B.jpg 10 Ruble
SUR 50 1991 F.jpg SUR 50 1991 B.jpg 50 Ruble
SUR 100 1991 F.jpg SUR 100 1991 B.jpg 100 Ruble
SUR 200 1991 F.jpg SUR 200 1991 B.jpg 200 Ruble
SUR 500 1991 F.jpg SUR 500 1991 B.jpg 500 Ruble
SUR 1000 1991 F.jpg SUR 1000 1991 B.jpg 1000 Ruble

Rubla transferabilă[modificare | modificare sursă]

Rubla transferabilă (în rusă переводной рубль) a fost o unitate monetară scripturală bazată pe rubla sovietică și utilizată până în 1991 în cadrul Consiliului de Ajutor Economic Reciproc (CAER), pentru calculul valorii schimburilor comerciale și a sumelor datoriilor între țările-membre ale acestui organism al Blocului de Est. După dizolvarea CAER-ului, în 1991, au apărut fricțiuni între statele care au aparținut fostului Bloc, și mai ales față de Rusia (moștenitoare a activelor și obligațiilor URSS) privitor la conversiunea sumelor datorate de statele fostului CAER, în rubă transferabilă, a cărei rată de schimb a fost cosiderată ca sensibil supraevaluată.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Academia Republicii Populare Romîne. Institutul de Lingvistică, Dicționar rus - romîn
  2. ^ Estonia a trecut la moneda unică europeană, Euro, începând de la 1 ianuarie 2011.
  3. ^ Latsul leton (LVL) a intrat în ERM II, rata de schimb fiindu-i fixată în raport cu moneda unică europeană, euro.
  4. ^ De la 2 februarie 2002, litasul lituanian (LTL) a intrat în ERM II, rata de schimb fiindu-i fixată în raport cu moneda unică europeană, euro.
  5. ^ În Republica Moldova, leul moldovenesc a fost introdus în 1993.
  6. ^ În Ucraina, grivna a fost introdusă în 1996.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Academia Republicii Populare Romîne. Institutul de Lingvistică, Dicționar rus - romîn, Redactor responsabil Gh. Bolocan, Editura Științifică, București, 1964.
  • Romanian coins, Dicționar numismatic


Coat of arms of the Soviet Union.svg Subiecte Uniunea Sovietică --- Sovietici --- Limba rusă

Apărare  • Așezări  • Capitala  • Climă  • Conducători  • Cultură  • Demografie  •
 • Economie  • Educație  • Faună  • Floră  • Geografie  • Hidrografie  • Istorie  • Orașe  • Politică  •
 • Sănătate  • Sport  • Steag  • Stemă  • Subdiviziuni  • Turism  • • Cioturi  • • Formate  • • Imagini  • • Portal  • •


Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Rublă sovietică