Republica Macedonia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Acest articol se referă la Republica Macedonia, . Pentru alte sensuri, vedeți Macedonia (dezambiguizare).
Republica Macedonia
Република Македонија
Drapelul Macedoniei Stema Macedoniei
Drapel
ImnДенес Над Македонија (Denes Nad Makedonija: Astăzi peste Macedonia)
Amplasarea Macedoniei
Localizarea Republicii Macedonia pe continentul European
Capitală
(și cel mai mare oraș)
Skopje
42°43′N 21°26′E / 42.717°N 21.433°E / 42.717; 21.433
Limbi oficiale Macedoneană
Sistem politic Republică
 -  Președinte Gjorge Ivanov
 -  Prim Ministru Nikola Gruevski
Independență
 -  8 septembrie 1991  
Suprafață
 -  Total 25,713 km² (locul 146)
 -  Apă (%) 1,9%
Populație
 -  Estimare 2011 2.058.539 (locul 140)
 -  Densitate 80 loc/km² 
Monedă Denar macedonean (MKD)
Prefix telefonic +389
Domeniu Internet .mk
Fus orar UTC + 1

Republica Macedonia (limba macedoneană: Република Македонија), sau Macedonia, sau fosta Republică iugoslavă a Macedoniei (Πоранешна Југословенска Република Македонија) (denumire oficială pentru publicații ce este disputată din cauza neînțelegerilor cu Grecia[formulare evazivă]) [1]este o țară în Peninsula Balcanică în Europa de sud-est. Se mărginește cu Serbia (și disputatul teritoriu Kosovo) la nord, Albania la vest, Grecia la sud și Bulgaria la est.

Capitala este orașul Skopje ce are peste 600.000 locuitori. Are mai multe orașe mai mici, cum ar fi Bitola, Prilep, Tetovo, Kumanovo, Ohrid, Veles, Stip și Strumica.

Republica Macedonia este adesea denumită o țară de lacuri și munți. Există mai mult de 50 de lacuri naturale și artificiale și șaisprezece lanțuri montane cu o înălțime de peste 2000 de metri.

Țara este membră a Organizației Națiunilor Unite, Consiliului Europei, membră asociată a Organizației Internaționale a Francofoniei, a Organizației Mondiale a Comerțului și a OSCE. Începând cu decembrie 2005, este stat candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană și urmează să devină membră NATO.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Teritoriile Republicii de astăzi reprezentau înainte partea cea mai sudică a Iugoslaviei. Frontierele actuale au fost stabilite la puțin timp în urma Războaielor Balcanice. În 1944, Adunarea Anti-Fascistă pentru Eliberarea Națională a Macedoniei a declarat că „Republica Populară Macedonia” reprezintă o națiune separată în cadrul Iugoslaviei federale.


Istoria antică a regiunii[modificare | modificare sursă]

Primele formațiuni statale de pe teritoriul Republicii de astăzi au fost Regatul Paioniei, pe cuprinsul regiunii nordice și estice a văii râului Vardar, și Regatul Macedoniei[2][3], pe cuprinsul regiunilor Lyncestis și Pelagonia.[4] Filip al II-lea al Macedoniei a preluat controlul asupra regiunilor de sud ale Paioniei, în 336 î.Hr., și a fondat orașul Heraclea Lyncestis, Bitola de astăzi.[5] Fiul lui Filip, Alexandru cel Mare, a cucerit restul Paioniei, incorporând-o în imperiul său. Mai târziu, teritoriul a fost cucerit de Imperiul Roman, și regiunea a ajuns să facă parte din două provincii romane. Partea mai mare era în Macedonia Salutaris, dar regiunile de la frontiera de nord, locuite de dardani, au ajuns să facă parte din Moesia Superior.[6] Deja în 400 d.Hr. paionienii își pierduseră identitatea, Paionia devenind doar un termen geografic în cadrul regiunii Macedonia.

Perioada medievală[modificare | modificare sursă]

În anii '580, scrierile bizantine atestă raidurile slavilor în teritoriile bizantine ale regiunii Macedonia. Populația slavă care s-a așezat în regiunea Macedonia s-a asimilat cu autohtonii și a îmbrățișat creștinismul în jurul secolului al IX-lea, pe timpul prințului Boris I al Bulgariei, și aceste ținuturi au fost incorporate în Imperiul Bulgar.

În 1014, împăratul Vasile al II-lea a reușit să înfrângă armata Țarului Samuil, și deja în 1018 bizantinii recuperaseră controlul asupra Macedoniei și asupra Balcanilor în general, pentru prima dată după anii 600. Cu toate acestea, spre sfârșitul secolului al XII-lea, declinul Imperiului Bizantin a făcut ca teritoriul să fie râvnit de mai multe entități politice, incluzându-i pe normanzi, care l-au ocupat pentru un scurt interval în anii 1080. La începutul secolului al XIII-lea, regiunea a fost cucerită de Al Doilea Imperiu Bulgar. Măcinat de probleme politice, imperiul nu a rezistat, iar regiunea geografică Macedonia a fost din nou cucerită de Imperiul Bizantin. În secolul al XIV-lea, a fost incorporată de Imperiul Sârb, care se vedea pe sine ca un eliberator al fraților slavi de sub despotismul bizantin. Skopje a devenit capitala imperiului Țarului Ștefan Dușan.

După moartea lui Dușan, a urmat un țar incompetent, și luptele între nobili pentru putere au dus la divizarea Balcanilor. Asta a coincis cu intrarea Imperiului Otoman în Europa. Nerămânând nicio putere balcanică importantă care să apere creștinismul, întreaga Peninsulă Balcanică a trecut sub stăpânire otomană - o stăpânire care a durat cinci secole.

Deșteptarea națională[modificare | modificare sursă]

Stăpânirea otomană a fost considerată opresivă. Mai multe mișcări ale căror scop era înființarea unei Macedonii autonome, care ar fi cuprins întreaga regiune a Macedoniei, au apărut spre sfârșitul secolului al XIX-lea. Prima dintre ele a fost „Comitetele Revoluționare Bulgaro-Macedonene de la Adrianopol”, transformată mai apoi în SMORO. În 1905 a fost redenumită Organizația Revoluționară Internă Macedonia-Adrianopol (ORIMA), și după primul război mondial organizația s-a scindat, formându-se Organizația Revoluționară Internă Macedoneană (ORIM) și Organizația Revoluționară Internă Tracă (ORIT). Organizația inițială nu a vorbit nimic de identități etnice; dorea oficial „...să unească toate elementele dezbinate din regiunea Macedonia și Adrianopol, indiferent de naționalitate...”[7] Majoritatea membrilor ei erau însă vorbitori de limbă slavă/bulgară[7] În 1903, ORIM a organizat Revolta Ilinden-Preobrazhenie contra Imperiului Otoman, care, în ciuda unor succese inițiale, inclusiv formarea Republicii Krushevo, a fost înăbușită fără multă vărsare de sânge. Revolta, și formarea Republicii Krushevo, sunt considerate piatra de temelie și precursoarele fondării Republicii Macedonia.

Regatele Serbiei și Iugoslaviei[modificare | modificare sursă]

Frontierele în Balcani după primul şi al doilea război balcanic.

În urma celor două Războaie Balcanice din 1912 și 1913, și destrămării Imperiului Otoman, mare parte din teritoriile europene ocupate de otomani au fost împărțite între Grecia, Bulgaria și Serbia. Teritoriul de azi al Republicii Macedonia (Macedonia Vardarului) a fost numit atunci „Serbia de Sud”. După primul război mondial, Serbia a fost incorporată în Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor. În 1929, Regatul a fost denumit oficial Regatul Iugoslaviei, și împărțit în provincii denumite banovine. Serbia de Sud, incluzând Republica Macedonia de astăzi, a fost numită „Vardar Banovina”, ca parte din Regatul Iugoslaviei.

Macedonia iugoslavă în al Doilea Război Mondial[modificare | modificare sursă]

În 1941, Iugoslavia a fost ocupată de Puterile Axei, și Vardar Banovina a fost împărțită între Bulgaria și Albania (aceasta din urmă sub ocupație italiană). A 5-a Armată Bulgară, bazată în Skopje, a fost responsabilă de deportarea a peste 7.000 de evrei din Skopje și Bitola. Faptul că erau oprimați de forțele ocupatoare, i-a determinat pe mulți macedoneni să sprijine partizanii comuniști și mișcarea de rezistență a lui Josip Broz Tito, ceea ce a cauzat Războiul de Eliberare Națională a Macedoniei. În 1944, Adunarea Anti-Fascistă pentru Eliberarea Națională a Macedoniei (ASNOM) a proclamat statul macedonean - Republica Populară Macedonia, ca făcând parte din Iugoslavia Populară Federală. ASNOM a fost guvernul țării până la sfârșitul războiului.

Macedonia în Iugoslavia socialistă[modificare | modificare sursă]

După sfârșitul celui de-al doilea război mondial, a fost creată Republica Populară Federativă Iugoslavia. Republica Populară Macedonia a devenit una din cele șase republici ale Federației Iugoslave. În urma schimbării numelui federației în Republica Socialistă Federativă Iugoslavia în 1963, Republica Populară Macedonia a fost redenumită Republica Socialistă Macedonia. A renunțat la adjectivul „socialistă” în 1991, atunci când s-a desprins în mod pașnic de Iugoslavia.

Declarația independenței[modificare | modificare sursă]

Țara serbează oficial ziua de 8 septembrie 1991 ca fiind Ziua Independenței (Den na nezavisnosta), referindu-se la referendumul care a stabilit independența față de Iugoslavia, dar legalizând participarea într-o viitoare uniune cu foste state ale Iugoslaviei. Aniversarea începerii Revoltei Ilinden (Ziua Sfântului Ilie), pe 2 august, este de asemenea o sărbătoare recunoscută la nivel oficial.

Robert Badinter, șeful Comisiei de Arbitraj a Conferinței de Pace legată de fosta Iugoslavia, a recomandat recunoașterea EC în ianuarie 1992. [8]

Republica Macedonia a rămas pașnică pe timpul Războaielor Iugoslave de la începutul anilor '90. Câteva schimbări minore au fost acceptate în ceea ce privea frontiera cu Iugoslavia, pentru a evita conflicte. Cu toate acestea, Republica a fost destabilizată de Războiul din Kosovo din 1999, când aproximativ 360.000 de albanezi din Kosovo s-au refugiat în Macedonia. Deși au plecat după terminarea războiului, la scurt timp după aceea, radicali albanezi din interiorul Macedoniei și din afara ei au luat armele, cerând autonomie sau independență pentru zonele din Republica Macedonia locuite de albanezi.

Insurgența albaneză[modificare | modificare sursă]

Războiul civil dintre guvern și albanezii insurgenți a avut loc între martie și iunie 2001, mai mult în partea de nord și de vest a țării. Războiul s-a încheiat după intervenția forțelor NATO de monitorizare a armistițiului. În cadrul Acordului Ohrid, guvernul a fost de acord să acorde mai multă putere politică, și să respecte cultura minorității albaneze. Partea albaneză a fost de acord să renunțe la dorințele separatiste și să recunoască toate instituțiile statului macedonean. În plus, conform acestui acord, radicalii albanezi trebuiau să renunțe la armele lor, și să le predea forțelor NATO.

Politică[modificare | modificare sursă]

Republica Macedonia este o democrație parlamentară, cu un guvern executiv format dintr-o coaliție de partide, un parlament unicameral (Sobranie) și o putere judecătorească independentă, având și o Curte Constituțională. Adunarea are 120 de scaune, membrii fiind aleși la un interval de patru ani. Rolul președintelui este mai mult ceremonial, puterea adevărată deținând-o președintele guvernului. Președintele este comandantul forțelor armate, și președintele Consiliului de Securitate a Statului. Președintele este ales la fiecare cinci ani, și poate obține maxim două mandate. Președintele actual este Gjorge Ivanov.

Clădirile guvernului macedonean

Cu aprobarea unei noi legi, și cu alegerile din 2005, funcțiile guvernului local au fost repartizate între 78 de municipalități (opstini). Capitala, Skopje, este guvernată de zece muncipalități, denumite colectiv „Orașul Skopje”. Municipalitățile în Republica Macedonia sunt unități ale guvernelor locale. Muncipalitățile învecinate pot stabili acorduri de cooperare. Principala divergență din țară este între partidele bazate pe criterii etnice, reprezentând majoritatea macedoneană, respectiv minoritatea albaneză. Lipsa echilibrului de puteri dintre acestea a dus la războiul scurt din 2001, care s-a încheiat cu un acord impus de NATO. În august 2004, parlamentul Republicii a aprobat o legislație care recontura frontierele legale, dând o autonomie mai substanțială etnicilor albanezi, în zonele unde aceștia sunt predominanți.

După o campanie pre-electorală marcată de probleme, alegerile propriu-zise au fost democratice, într-o atmosferă de calm, și a avut loc o schimbare de guvern după 5 iulie 2006. Alegerile au fost câștigate clar de partidul de centru-dreapta VMRO-DPMNE, condus de Nikola Gruevski. Decizia lui Gruevski de a include Partidul Democratic al Albanezilor în noul guvern, în locul Uniunii Democrate pentru Integrare-Partidul pentru Prosperitate Democratică (coaliția care a atras majoritatea voturilor minorității albaneze), a dus la proteste în zonele cu populație albaneză. Cu toate acestea, recent a pornit un dialog între Uniunea Democrată pentru Integrare și VMRO-DPMNE, cu scopul de a discuta divergențele dintre cele două partide, și de a susține aspirațiile europene și nord-atlantice ale țării.

Împărțire administrativă[modificare | modificare sursă]

Regiuni[modificare | modificare sursă]

Regiuni statistice macedonene

Regiunile statistice ale Macedoniei există doar pentru scopuri legislative și statistice. Regiunile sunt:

Orașe și municipalități[modificare | modificare sursă]

În august 2004, Republica Macedonia a fost reorganizată în 85 de municipalități, (opštini), zece dintre ele formând Skopje în sens mai larg. În septembrie 1996, se creaseră 123 de municipalități. Înainte de asta, guvernele locale erau organizate în 34 de districte administrative.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Republica Macedonia.

Cu o suprafață totală de 25.333 km2, Republica Macedonia este o țară în Sud-Estul Europei. Republica are aproximativ 748 de kilometri de frontiere, respectiv cu Serbia (62) la Nord, Kosovo (159) la Nord-Vest, Bulgaria (148) la Est, Grecia (228) la Sud, și Albania (151) la Vest. Macedonia este un coridor important de transport pentru Europa de Vest și Centrală către Marea Egee și Europa de Sud.

Topografie[modificare | modificare sursă]

Korab, cel mai înalt munte din țară.
Piscul Solunska glava, din muntele Jakupica, primăvara.

Macedonia este o țară fără ieșire la mare, geografic definită de o vale centrală, formată de râul Vardar, încadrată de-a lungul albiei sale de lanțuri muntoase.

Terenul este mai mult abrupt, situat între Munții Šar și Osogovo, care încadrează valea râului Vardar. Trei lacuri mari: Ohrid, Prespa și Dojran, se află la frontiera sudică a Republicii, intersectându-se cu frontierele cu Albania și Grecia. Ohrid este considerat unul dintre cele mai vechi lacuri și biotopuri din lume.[9] Regiunea este activă din punct de vedere seismic, și a fost afectată de mai multe cutremure importante în trecut, cel mai recent fiind cel din 1963, când capitala Skopje a fost puternic afectată, o mie de oameni murind.

Macedonia are unele peisaje montane deosebite. Munții aparțin de două lanțuri distincte: Alpii Dinarici și Belasica. Lanțul Dinaric este cel mai vechi, fiind și mai afectat de eroziune, în timp ce Belasica este mai recent și peisajul oferit este în general abrupt, alpin.

Cei mai înalți zece munți din Macedonia sunt:

Nume Înălțime (m) Înălțime (ft)
Muntele Korab 2.764 9.396
Munții Šar 2.747 9.012
Muntele Baba 2.601 8.533
Jakupica 2.540 8.333
Nidže 2.521 8.271
Dešat 2.373 7.785
Galičica 2.288 7.507
Stogovo 2.273 7.457
Jablanica 2.257 7.405
Osogovo 2.251 7.383
Muntele Bistra 2.163 7.096
Plačkovica 1.754 5.754

Clima[modificare | modificare sursă]

Munţi macedoneni acoperiţi de zăpadă

Macedonia are o climă tranzițională, de la cea mediteraneană la cea continentală. Verile sunt calde și uscate, iar iernile sunt moderate. Precipitațiile medii anuale diferă de la 1700 mm în zona montană din vest, la 500 mm în zona din est. Țara are trei zone climatice principale: temperat mediteranean, montan și temperat continental. De-a lungul văilor râurilor Vardar și Strumica, în regiunile Gevgelija, Valandovo, Dojran, Strumica și Radoviș, clima este temperat mediteraneană. Cele mai calde zone sunt Demir Kapija și Gevgelija, unde temperaturile în iulie și august depășesc deseori 40 de grade. Clima montană este prezentă în regiunile montane ale țării, și caracterizată de ierni lungi și cu multă zăpadă, și de veri scurte și răcoroase. Primăvara este mai frig decât toamna. În cea mai mare parte, Macedonia are o climă temperat-continentală, cu veri calde și uscate, și ierni reci și umede. Există 30 de stații meteorologice principale în țară.

Fauna[modificare | modificare sursă]

Din punct de vedere fitogeografic, Macedonia ține de provincia ilirică a Regiunii Circumboreale, în cadrul Regatului Boreal. Conform World Wide Fund for Nature, și Hărții Digitale a Regiunilor Ecologice Europene, realizată de Agenția Europeană a Mediului, teritoriul Republicii poate fi împărțit în patru ecoregiuni: Munții Pind - păduri mixte, Balcanii - păduri mixte, Munții Rodopi - păduri mixte și Egee - păduri mixte și sclerofile.

Economie[modificare | modificare sursă]

Recent Macedonia a fost clasificată pe locul 4, din 178 de țări, într-un clasament al Băncii Mondiale referitor la statele cu cele mai bune reforme. Macedonia a făcut multe reforme economice de la independența sa.[10] Statul a dezvoltat o economie deschisă, comerțul aportând 90% din PIB în anii recenți. Din 1996, Macedonia a avut o creștere economică lentă, dar stabilă, PIBul crescând cu 3,1% în 2005. S-a prezis că acest procent va crește la 5,2% între 2006 și 2010.[11] Guvernul a avut parte de succese în ceea ce privește combaterea inflației, rata acesteia fiind de doar 3% în 2006 și 2% în 2007.[10] A adoptat strategii privind atragerea investitorilor străini. Taxa unică pe economie a fost 12% în 2007, și redusă la 10% în 2008.[12][13]

În ciuda acestor reforme, în 2005, șomajul în Macedonia a fost de 37,2%[14] și în 2006 rata de sărăcie atingea 22%.[11] Corupția, și un sistem legislativ relativ ineficient, împiedică dezvoltarea economică a statului. Republica are unul din cele mai reduse venituri pe cap de locuitor din Europa. Mai mult, „economia gri” a țării este estimată la aproape 20% din PIB.[15]

În ceea ce privește structurarea economiei, din 2005 sectorul se servicii reprezintă 57,1% din PIB, crescând de la 54,2% în 2000. Sectorul industrie reprezintă 29,3% din PIB, scăzând de la 33,7% în 2000, în timp ce agricultura reprezintă doar 12,9%, în urcare de la 12%.[16] Textilele reprezintă cel mai important sector pentru comerț, mai mult de jumătate din exporturi fiind din acest sector. [17] Alte exporturi importante: fier, oțel, vin și legume.[18]

Demografie[modificare | modificare sursă]

Etnii[modificare | modificare sursă]

Grupuri etnice în Republica Macedonia în 2002
Macedoneni
  
64.18%
Albanezi
  
25.17%
Turci
  
3.85%
Romi
  
2.66%
Sârbi
  
1.78%
Bosniaci
  
0.84%
Aromâni
  
0.48%
Alții
  
1.04%
Religiile din Republica Macedonia[19]
Religii Procentaj
Creștinism ortodox
  
64.7%
Islam
  
33.3%
Alți creștini
  
0.3%

Cel mai mare grup etnic este reprezentat de macedonenii slavi. La ultimul recensământ aproximativ 1.500.000 de locuitori s-au declarat macedoneni, reprezentând 69% din total. Aproximativ 300.000 de locuitori sunt albanezi, reprezentând 20% din total. Aceștia trăiesc în special în zona vestică și nord-vestică. Minorități mai mici sunt reprezentate de turci (78.000 sau 3.9%), romi (54.000 sau 2.7%), sârbi (36.000 sau 1.8%) și Vlahi (Aromâni și meglenoromâni) cum apar în recensământ (9.695 sau 0,4%). Macedonenii slavi musulmani (sau torbeși) reprezintă 0,8% din total. De asemenea mai trăiesc în Macedonia și sârbi, muntenegreni, croați, sloveni și romi.

Limba vorbită[modificare | modificare sursă]

Limbile vorbite în Macedonia
recensământul din 2002
Macedoneană
  
66.49%
Albaneză
  
25.1%
Turcă
  
3.54%
Romani
  
1.90%
Sârbă
  
1.22%
Bosniacă
  
0.42%
Aromână
  
0.34%
Altele
  
0.95%

Limba oficială și cea mai răspândită limbă din Macedonia este limba macedoneană, care aparține grupului de limbi slavice de sud. În municipalitățile unde grupurile etnice sunt reprezentate de peste 20% din totalul populației, limba respectivului grup etnic este co-oficială.[20]

Conform recensământului din 2002, 1.344.815 de cetățeni macedoneni au declarat că vorbesc macedoneana, 507.989 au declarat albaneza, 71.757 – turca, 38.528 – romani, 24.773 – sârba, 8.560 – bosniaca, 6.884 – aromâna și 19.241 au declarat că vorbesc alte limbi.[21]

Harta lingvistică a Macedoniei, conform recensământului din 2002.

Cultură[modificare | modificare sursă]

Republica Macedonia are o moștenire culturală bogată în ceea ce privește arta, arhitectura, poezia și muzica. Are multe situri religioase vechi și protejate prin lege. Are festivale anuale de poezie, cinematograf și muzică. Stilurile muzicale macedonene s-au dezvoltat sub influența muzicii religioase bizantine. Macedonia este una dintre țările cu cele mai bine păstrate fresce bizantine, în special din perioada secolelor XI-XVI. S-au păstrat câteva mii de metri pătrați de fresce, în general în condiții bune. Ele reprezintă capodopere ale Școlii Macedonene de pictură ecleziastică.

În Macedonia există o îmbinare a trecutului cu prezentul. Arhitectura și mânăstirile ei vechi creează un contrast interesant cu noua arhitectură, super-modernă. Majoritatea mânăstirilor macedonene, construite în perioade diferite, și în special cele din perioada secolelor XI-XVI, au fost păstrate intacte până azi.

Colecția macedoneană de icoane, în special cele de la Ohrid, este printre cele mai valoroase din lume. După cea de la Sinai și cea de la Moscova, este a treia ca importanță în lumea ortodoxă. Din punctul de vedere al unui bizantolog, este unică.

Cele mai importante evenimente culturale ale țării sunt Festivalul de Vară de la Ohrid, de muzică clasică și dramaturgie, Serile Poetice de la Struga, care reunesc poeți din peste 50 de țări ale lumii, Serile de Mai ale Operei de la Skopje, Festivalul Internațional de Cameră de la Bitola, Teatrul Tineretului în aer liber, Festivalul de Jazz de la Skopje etc.

Pe lângă limba albaneză, în orașul Crușevo a doua limbă oficială este și limba aromână.

Patrimoniu mondial[modificare | modificare sursă]

Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt înscrise următoarele obiective din Macedonia:

  • Orașul și lacul Ohrid (1979, 1980)

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Republica Macedonia

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Igor Janev, Legal Aspects of the Use of a Provisional Name for Macedonia in the United Nations System, AJIL, Vol. 93. no 1. 1999.
  2. ^ Arta Războiului în lumea occidentală, de Archer Jones
  3. ^ Iran și Eurasia, de Ali Mohammadi, Anoushiravan Ehteshami
  4. ^ Encyclopaedia Britannica — Paeonia. [1]
  5. ^ Centrul Macedonean pentru Cercetări Arheologice. Vechiul Regat al Macedoniei pe teritoriul Republicii Macedonia. [2]
  6. ^ Encyclopaedia Britannica — Scopje. [3]
  7. ^ a b M. Glenny, "Balcanii"
  8. ^ Recunoașterea Statelor: Anexa 3
  9. ^ Ministerul Macedonean al Mediului
  10. ^ a b The World Bank
  11. ^ a b World Bank development data
  12. ^ Government of the Republic of Macedonia
  13. ^ Macedonia's Flat Tax
  14. ^ Macedonian unemployment rate
  15. ^ The 2006 CIA Factbook CIA Factbook Macedonia
  16. ^ Welcome to World Bank Group
  17. ^ Macedonian Embassy London
  18. ^ Macedonian Ministry of Foreign Affairs[nefuncțională]
  19. ^ Religions”. CIA World Factbook. 25 august 2014. https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/fields/2122.html#mk. Accesat la 21 iunie 2013. 
  20. ^ http://www.president.gov.mk/en/about-macedonia/basic-facts.html
  21. ^ Macedonian census, language and religion

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Istoria Macedoniei, Cezar Dobre, Editura Cadran Politic, București, 2010, 316p - recenzie1, recenzie2

Legături externe[modificare | modificare sursă]