Republica Macedonia
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Република Македонија | |
| Deviză: Nu are | |
| Imn naţional: Денес Над Македонија (Denes Nad Makedonija: Astăzi peste Macedonia) | |
 |
|
| Capitală | Skopje |
| Oraş principal | Skopje |
| Limba oficială | Macedoneană |
| Sistem politic | Republică |
| - Preşedinte | Branko Crvenkovski |
| - Prim Ministru | Nikola Gruevski |
| Independenţă | 8 septembrie 1991 |
| Suprafaţă | |
| - Total | 25.713 km² km² (Locul 146) |
| - Apa (%) | 1,9% |
| Populaţie | |
| - {{{an}}} | 2.045.262 loc. (Locul 140) |
| - Densitate | 81/km² loc./km² ({{{Densitate-loc}}}) |
| PIB | {{{PIB_PPC_an}}} |
| - Total | $ (º) |
| - Per capita | $ |
| Monedă | Denar Macedonean (MKD) |
| Fus orar | UTC + 1 |
| Zi naţională | {{{Zi-naţională}}} |
| Domeniu Internet | .mk |
| Prefix telefonic | ++389 |
Republica Macedonia (limba macedoneană: Република Македонија), sau Macedonia, uneori numită FYROM (Former Yugoslav Republic of Macedonia - Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei) este o ţară în Peninsula Balcanică în Europa de sud-est. Se mărgineşte cu Serbia (şi disputatul teritoriu Kosovo) la nord, Albania la vest, Grecia la sud şi Bulgaria la est.
Capitala este oraşul Skopje ce are peste 600 000 locuitori. Are mai multe oraşe mai mici, cum ar fi Bitola, Prilep, Tetovo, Kumanovo, Ohrid, Veles, Stip şi Strumica.
Republica Macedonia este adesea denumită o ţară de lacuri şi munţi. Există mai mult de 50 de lacuri naturale şi artificiale şi şaisprezece lanţuri montane cu o înălţime de peste 2000 de metri.
Ţara este membră a Organizaţiei Naţiunilor Unite, Consiliului Europei, membru asociat al La Francophonie, Organizaţiei Mondiale a Comerţului, OSCE, este, începând cu decembrie 2005, stat candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană, şi urmează să devină membră a NATO.
Cuprins |
[modifică] Istorie
Teritoriile Republicii de astăzi au fost înainte partea cea mai sudică a Iugoslaviei. Frontierele actuale au fost stabilite la puţin timp în urma Războaielor Balcanice. În 1944, Adunarea Anti-Fascistă pentru Eliberarea Naţională a Macedoniei a declarat că „Republica Populară Macedonia” reprezintă o naţiune separată în cadrul Iugoslaviei federale.
[modifică] Istoria antică a regiunii
Primele formaţiuni statale de pe teritoriul Republicii de astăzi au fost Regatul Paioniei, pe cuprinsul regiunii nordice şi estice a văii râului Vardar, şi Regatul Macedoniei[1][2], pe cuprinsul regiunilor Lyncestis şi Pelagonia.[3] Filip al II-lea al Macedoniei a preluat controlul asupra regiunilor de sud ale Paioniei, în 336 î.Hr., şi a fondat oraşul Heraclea Lyncestis, Bitola de astăzi.[4] Fiul lui Filip, Alexandru cel Mare, a cucerit restul Paioniei, incorporând-o în imperiul său. Mai târziu, teritoriul a fost cucerit de Imperiul Roman, şi regiunea a ajuns să facă parte din două provincii romane. Partea mai mare era în Macedonia Salutaris, dar regiunile de la frontiera de nord, locuite de dardani, au ajuns să facă parte din Moesia Superior.[5] Deja în 400 d.Hr. paionienii îşi pierduseră identitatea, Paionia devenind doar un termen geografic în cadrul regiunii Macedonia.
[modifică] Perioada medievală
În anii '580, scrierile bizantine atestă raidurile slavilor în teritoriile bizantine ale regiunii Macedonia. Populaţia slavă care s-a aşezat în regiunea Macedonia a îmbrăţişat creştinismul în jurul secolului al IX-lea, pe timpul prinţului Boris I al Bulgariei, şi aceste ţinuturi au fost incorporate în Imperiul Bulgar.
În 1014, împăratul Bazil al II-lea a reuşit să înfrângă armata Ţarului Samuil, şi deja în 1018 bizantinii recupaseră controlul asupra Macedoniei şi asupra Balcanilor în general, pentru prima dată după anii '600. Cu toate acestea, spre sfârşitul secolului al XII-lea, declinul Imperiului Bizantin a făcut ca teritoriul să fie râvnit de mai multe entităţi politice, incluzându-i pe normanzi, care l-au ocupat pentru un scurt interval în anii '1080. La începutul secolului al XIII-lea, regiunea a fost cucerită de Al Doilea Imperiu Bulgar. Măcinat de probleme politice, imperiul nu a rezistat, şi regiunea geografică Macedonia a fost din nou cucerită de Imperiul Bizantin. În secolul XIV, a fost incorporată de Imperiul Sârbesc, care se vedea pe sine ca un eliberator al fraţilor slavi de sub despotismul bizantin. Skopje a devenit capitala imperiului Ţarului Stefan Dusan.
După moartea lui Dusan, a urmat un ţar incompetent, şi luptele între nobili pentru putere au dus la divizarea Balcanilor. Asta a coincis cu intrarea Imperiului Otoman în Europa. Nerămânând nicio putere balcanică importantă care să apere creştinismul, întreaga Peninsulă Balcanică a trecut sub stăpânire otomană - o stăpânire care a durat cinci secole.
[modifică] Deşteptarea naţională
Stăpânirea otomană a fost considerată opresivă. Mai multe mişcări ale căror scop era înfiinţarea unei Macedonii autonome, care ar fi cuprins întreaga regiune a Macedoniei, au apărut spre sfârşitul secolului al XIX-lea. Prima dintre ele a fost „Comitetele Revoluţionare Bulgaro-Macedonene de la Adrianopol”, transformată mai apoi în SMORO. În 1905 a fost redenumită Organizaţia Revoluţionară Internă Macedonia-Adrianopol (ORIMA), şi după primul război mondial organizaţia s-a scindat, formându-se Organizaţia Revoluţionară Internă Macedoneană (ORIM) şi Organizaţia Revoluţionară Internă Tracă (ORIT). Organizaţia iniţială nu a vorbit nimic de identităţi etnice; dorea oficial „...să unească toate elementele dezbinate din regiunea Macedonia şi Adrianopol, indiferent de naţionalitate...”[6] Majoritatea membrilor ei erau însă vorbitori de limbă slavă/bulgară[6] În 1903, ORIM a organizat Revolta Ilinden-Preobrazhenie contra Imperiului Otoman, care, în ciuda unor succese iniţiale, inclusiv formarea Republicii Krushevo, a fost înăbuşită fără multă vărsare de sânge. Revolta, şi formarea Republicii Krushevo, sunt considerate piatra de temelie şi precursoarele fondării Republicii Macedonia.
[modifică] Regatele Serbiei şi Iugoslaviei
În urma celor două Războaie Balcanice din 1912 şi 1913, şi destrămării Imperiului Otoman, mare parte din teritoriile europene ocupate de otomani au fost împărţite între Grecia, Bulgaria şi Serbia. Teritoriul de azi al Republicii Macedonia (Macedonia Vardarului) a fost numit atunci „Serbia de Sud”. După primul război mondial, Serbia a fost incorporată în Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor. În 1929, Regatul a fost denumit oficial Regatul Iugoslaviei, şi împărţit în provincii denumite banovine. Serbia de Sud, incluzând Republica Macedonia de astăzi, a fost numită „Vardar Banovina”, ca parte din Regatul Iugoslaviei.
[modifică] Macedonia iugoslavă în al doilea război mondial
În 1941, Iugoslavia a fost ocupată de Puterile Axei, şi Vardar Banovina a fost împărţită între Bulgaria şi Albania (aceasta din urmă sub ocupaţie italiană). A 5-a Armată Bulgară, bazată în Skopje, a fost responsabilă de deportarea a peste 7.000 de evrei din Skopje şi Bitola. Faptul că erau oprimaţi de forţele ocupatoare, i-a determinat pe mulţi macedoneni să sprijine partizanii comunişti şi mişcarea de rezistenţă a lui Josip Broz Tito, ceea ce a cauzat Războiul de Eliberare Naţională a Macedoniei. În 1944, Adunarea Anti-Fascistă pentru Eliberarea Naţională a Macedoniei (ASNOM) a proclamat statul macedonean - Republica Populară Macedonia, ca făcând parte din Iugoslavia Populară Federală. ASNOM a fost guvernul ţării până la sfârşitul războiului.
[modifică] Macedonia în Iugoslavia socialistă
După sfârşitul celui de-al doilea război mondial, a fost creată Republica Populară Federală Iugoslavia. Republica Populară Macedonia a devenit una din cele şase republici ale Federaţiei Iugoslave. În urma schimbării numelui federaţiei în Republica Socialistă Federală Iugoslavia în 1963, Republica Populară Macedonia a fost redenumită Republica Socialistă Macedonia. A renunţat la „socialistă” în 1991, atunci când s-a desprins în mod paşnic de Iugoslavia.
[modifică] Declaraţia independenţei
Ţara serbează oficial ziua de 8 septembrie 1991 ca fiind Ziua Independenţei (Den na nezavisnosta), referindu-se la referendumul care a stabilit independenţa faţă de Iugoslavia, dar legalizând participarea într-o viitoare uniune cu foste state ale Iugoslaviei. Aniversarea începerii Revoltei Ilinden (Ziua Sfântului Ilie), pe 2 august, este de asemenea o sărbătoare recunoscută la nivel oficial.
Robert Badinter, şeful Comisiei de Arbitraj a Conferinţei de Pace legată de fosta Iugoslavia, a recomandat recunoaşterea EC în ianuarie 1992. [7]
Republica Macedonia a rămas paşnică pe timpul Războaielor Iugoslave de la începutul anilor '90. Câteva schimbări minore au fost acceptate în ceea ce privea frontiera cu Iugoslavia, pentru a evita conflicte. Cu toate acestea, Republica a fost destabilizată de Războiul din Kosovo din 1999, când aproximativ 360.000 de albanezi din Kosovo s-au refugiat în Macedonia. Deşi au plecat după terminarea războiului, la scurt timp după aceea, radicali albanezi din interiorul Macedoniei şi din afara ei au luat armele, cerând autonomie sau independenţă pentru zonele din Republica Macedonia locuite de albanezi.
[modifică] Insurgenţa albaneză
Războiul civil dintre guvern şi albanezii insurgenţi a avut loc între martie şi iunie 2001, mai mult în partea de nord şi de vest a ţării. Războiul s-a încheiat după intervenţia forţelor NATO de monitarizare ale armistiţiului. În cadrul Acordului Ohrid, guvernul a fost de acord să acorde mai multă putere politică, şi să respecte cultura minorităţii albaneze. Partea albaneză a fost de acord să renunţe la dorinţele separatiste şi să recunoască toate instituţiile statului macedonean. În plus, conform acestui acord, radicalii albanezi trebuiau să renunţe la armele lor, şi să le predea forţelor NATO.
[modifică] Politică
Republica Macedonia este o democraţie parlamentară, cu un guvern executiv format dintr-o coaliţie de partide, un parlament unicameral (Sobranie) şi o putere judecătorească independentă, având şi o Curte Constituţională. Adunarea are 120 de scaune, membrii fiind aleşi la un interval de patru ani. Rolul preşedintelui este mai mult ceremonial, puterea adevărată deţinând-o preşedintele guvernului. Preşedintele este comandantul forţelor armate, şi preşedintele Consiliului de Securitate a Statului. Preşedintele este ales la fiecare cinci ani, şi poate obţine maxim două mandate. Preşedintele actual este Branko Crvenkovski.
Cu aprobarea unei noi legi, şi cu alegerile din 2005, funcţiile guvernului local au fost repartizate între 78 de municipalităţi (opstini). Capitala, Skopje, este guvernată de zece muncipalităţi, denumite colectiv „Oraşul Skopje”. Muncipalităţile în Republica Macedonia sunt unităţi ale guvernelor locale. Muncipalităţile învecinate pot stabili acorduri de cooperare. Principala divergenţă din ţară este între partidele bazate pe criterii etnice, reprezentând majoritatea macedoneană, respectiv minoritatea albaneză. Lipsa echilibrului de puteri dintre acestea a dus la războiul scurt din 2001, care s-a încheiat cu un acord impus de NATO. În august 2004, parlamentul Republicii a aprobat o legislaţie care recontura frontierele legale, dând o autonomie mai substanţială etnicilor albanezi, în zonele unde aceştia sunt predominanţi.
După o campanie pre-electorală marcată de probleme, alegerile propriu-zise au fost democratice, într-o atmosferă de calm, şi a avut loc o schimbare de guvern după 5 iulie 2006. Alegerile au fost câştigate clar de partidul de centru-dreapta VMRO-DPMNE, condus de Nikola Gruevski. Decizia lui Gruevski de a include Partidul Democratic al Albanezilor în noul guvern, în locul Uniunii Democrate pentru Integrare-Partidul pentru Prosperitate Democratică (coaliţia care a atras majoritatea voturilor minorităţii albaneze), a dus la proteste în zonele cu populaţie albaneză. Cu toate acestea, recent a pornit un dialog între Uniunea Democrată pentru Integrare şi VMRO-DPMNE, cu scopul de a discuta divergenţele dintre cele două partide, şi de a susţine aspiraţiile europene şi nord-atlantice ale ţării.
[modifică] Împărţire administrativă
[modifică] Regiuni
Regiunile statistice ale Macedoniei există doar pentru scopuri legislative şi statistice. Regiunile sunt:
[modifică] Oraşe şi municipalităţi
În august 2004, Republica Macedonia a fost reorganizată în 85 de municipalităţi, (opštini), zece dintre ele formând Skopje în sens mai larg. În septembrie 1996 se creaseră 123 de municipalităţi. Înainte de asta, guvernele locale erau organizate în 34 de districte administrative.
[modifică] Geografie
Cu o suprafaţă totală de 25.333 km2, Republica Macedonia este o ţară în Sud-Estul Europei. Republica are aproximativ 748 de kilometri de frontiere, respectiv cu Serbia (62) la Nord, Kosovo (159) la Nord-Vest, Bulgaria (148) la Est, Grecia (228) la Sud, şi Albania (151) la Vest. Macedonia este un coridor important de transport pentru Europa de Vest şi Centrală către Marea Egee şi Europa de Sud.
[modifică] Topografie
Macedonia este o ţară fără ieşire la mare, geografic definită de o vale centrală, formată de râul Vardar, încadrată de-a lungul albiei sale de lanţuri muntoase.
Terenul este mai mult abrupt, situat între Munţii Šar şi Osogovo, care încadrează valea râului Vardar. Trei lacuri mari : Ohrid, Prespa şi Dojran, se află la frontiera sudică a Republicii, intersectându-se cu frontierele cu Albania şi Grecia. Ohrid este considerat unul dintre cele mai vechi lacuri şi biotopuri din lume.[8] Regiunea este activă din punct de vedere seismic, şi a fost afectată de mai multe cutremure importante în trecut, cel mai recent fiind cel din 1963, când capitala Skopje a fost puternic afectată, o mie de oameni murind.
Macedonia are unele peisaje montane deosebite. Munţii aparţin de două lanţuri distincte : Alpii Dinarici şi Belasica. Lanţul Dinaric este cel mai vechi, fiind şi mai afectat de eroziune, în timp ce Belasica este mai recent şi peisajul oferit este în general abrupt, alpin.
Cei mai înalţi zece munţi din Macedonia sunt :
| Nume | Înălţime (m) | Înălţime (ft) |
| Muntele Korab | 2.764 | 9.396 |
| Munţii Šar | 2.747 | 9.012 |
| Muntele Baba | 2.601 | 8.533 |
| Jakupica | 2.540 | 8.333 |
| Nidže | 2.521 | 8.271 |
| Dešat | 2.373 | 7.785 |
| Galičica | 2.288 | 7.507 |
| Stogovo | 2.273 | 7.457 |
| Jablanica | 2.257 | 7.405 |
| Osogovo | 2.251 | 7.383 |
| Muntele Bistra | 2.163 | 7.096 |
| Plačkovica | 1.754 | 5.754 |
[modifică] Clima
Macedonia are o climă tranziţională, de la cea mediteraneană la cea continentală. Verile sunt calde şi uscate, iar iernile sunt moderate. Precipitaţiile medii anuale diferă de la 1700 mm în zona montană din vest, la 500 mm în zona din est. Ţara are trei zone climatice principale : temperat mediteranean, montan şi temperat continental. De-a lungul văilor râurilor Vardar şi Strumica, în regiunile Gevgelija, Valandovo, Dojran, Strumica şi Radoviş, clima este temperat mediteraneană. Cele mai calde zone sunt Demir Kapija şi Gevgelija, unde temperaturile în iulie şi august depăşesc deseori 40 de grade. Clima montană este prezentă în regiunile montane ale ţării, şi caracterizată de ierni lungi şi cu multă zăpadă, şi de veri scurte şi răcoroase. Primăvara este mai frig decât toamna. În cea mai mare parte, Macedonia are o climă temperat-continentală, cu veri calde şi uscate, şi ierni reci şi umede. Există 30 de staţii meteorologice principale în ţară.
[modifică] Fauna
Din punct de vedere fitogeografic, Macedonia ţine de provincia ilirică a Regiunii Circumboreale, în cadrul Regatului Boreal. Conform World Wide Fund for Nature, şi Hărţii Digitale a Regiunilor Ecologice Europene, realizată de Agenţia Europeană a Mediului, teritoriul Republicii poate fi împărţit în patru ecoregiuni : Munţii Pind - păduri mixte, Balcanii - păduri mixte, Rodopes - păduri mixte şi Egee - păduri mixte şi sclerofile.
[modifică] Economie
Recent Macedonia a fost clasificată pe locul 4, din 178 de ţări, într-un clasament al Băncii Mondiale referitor la statele cu cele mai bune reforme. Macedonia a făcut multe reforme economice de la independenţa sa.[9] Statul a dezvoltat o economie deschisă, comerţul aportând 90% din PIB în anii recenţi. Din 1996, Macedonia a avut o creştere economică lentă, dar stabilă, PIBul crescând cu 3,1% în 2005. S-a prezis că acest procent va creşte la 5,2% între 2006 şi 2010.[10] Guvernul a avut parte de succese în ceea ce priveşte combaterea inflaţiei, rata acesteia fiind de doar 3% în 2006 şi 2% în 2007.[9] A adoptat strategii privind atragerea investitorilor străini. Taxa unică pe economie a fost 12% în 2007, şi redusă la 10% în 2008.[11][12]
În ciuda acestor reforme, în 2005, şomajul în Macedonia a fost de 37,2%[13] şi în 2006 rata de sărăcie atingea 22%.[10] Corupţia, şi un sistem legislativ relativ ineficient, împiedică dezvoltarea economică a statului. Republica are unul din cele mai reduse venituri pe cap de locuitor din Europa. Mai mult, „economia gri” a ţării este estimată la aproape 20% din PIB.[14]
În ceea ce priveşte structurarea economiei, din 2005 sectorul se servicii reprezintă 57,1% din PIB, crescând de la 54,2% în 2000. Sectorul industrie reprezintă 29,3% din PIB, scăzând de la 33,7% în 2000, în timp ce agricultura reprezintă doar 12,9%, în urcare de la 12%.[15] Textilele reprezintă cel mai important sector pentru comerţ, mai mult de jumătate din exporturi fiind din acest sector. [16] Alte exporturi importante includ fier, oţel, vin şi legume.[17]
[modifică] Demografie
[modifică] Etnii
Macedonia este o ţară cu o mare diversitate etnică. Cel mai mare grup etnic este reprezentat de macedoneni slavi. La ultimul recensământ aproximativ 1.300.000 de locuitori s-au declarat macedoneni, reprezentând 64% din total. Aproximativ 500.000 de locuitori sunt albanezi, reprezentând 25% din total. Aceştia trăiesc în special în zona vestică şi nord-vestică. Minorităţi mai mici sunt reprezentate de turci (78.000 sau 3.9%), țigani (54,000 sau 2.7%), sârbi (36,000 sau 1.8%) şi Vlahi (Aromâni şi meglenoromâni) cum apar în recensământ (9695 sau 0,4%). Macedonenii slavi musulmani (sau torbeşi) reprezintă 0,8% din total. De asemenea mai trăiesc în Macedonia şi sârbi, muntenegreni, croaţi, sloveni şi romi (ei se autodenumesc aici drept "egipteni").
[modifică] Limba vorbită
Pe lânga limba macedoneană mai este limbă oficială limba albaneză. Se mai vorbeşte şi limba romani, limba aromână şi limba megleno-română alături de limba turcă.
[modifică] Cultură
Republica Macedonia are o moştenire culturală bogată în ceea ce priveşte arta, arhitectura, poezia şi muzica. Are multe situri religioase vechi şi protejate prin lege. Are festivale anuale de poezie, cinematograf şi muzică. Stilurile muzicale macedonene s-au dezvoltat sub influenţa muzicii religioase bizantine. Macedonia este una dintre ţările cu cele mai bine păstrate fresce bizantine, în special din perioada secolelor XI-XVI. S-au păstrat câteva mii de metri pătraţi de fresce, în general în condiţii bune. Ele reprezintă capodopere ale Şcolii Macedonene de pictură ecleziastică.
În Macedonia există o îmbinare a trecutului cu prezentul. Arhitectura şi mânăstirile ei vechi creează un contrast interesant cu noua arhitectură, super-modernă. Majoritatea mânăstirilor macedonene, construite în perioade diferite, şi în special cele din perioada secolelor XI-XVI, au fost păstrate intacte până azi.
Colecţia macedoneană de icoane, în special cele de la Ohrid, este printre cele mai valoroase din lume. După cea de la Sinai şi cea de la Moscova, este a treia ca importanţă în lumea ortodoxă. Din punctul de vedere al unui bizantolog, este unică.
Cele mai importante evenimente culturale ale ţării sunt Festivalul de Vară de la Ohrid, de muzică clasică şi dramaturgie, Serile Poetice de la Struga, care reunesc poeţi din peste 50 de ţări ale lumii, Serile de Mai ale Operei de la Skopje, Festivalul Internaţional de Cameră de la Bitola, Teatrul Tineretului în aer liber, Festivalul de Jazz de la Skopje etc.
Pe lângă limbă albaneză, în oraşul Cruşevo a doua limbă oficială este şi limba aromână.
[modifică] Patrimoniu mondial
Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt înscrise următoarele obiective din Macedonia:
- Oraşul si lacul Ohrid (1979, 1980)
[modifică] Vezi şi
[modifică] Note
- ^ Arta Războiului în lumea occidentală, de Archer Jones
- ^ Iran şi Eurasia, de Ali Mohammadi, Anoushiravan Ehteshami
- ^ Encyclopaedia Britannica — Paeonia. [1]
- ^ Centrul Macedonean pentru Cercetări Arheologice. Vechiul Regat al Macedoniei pe teritoriul Republicii Macedonia. [2]
- ^ Encyclopaedia Britannica — Scopje. [3]
- ^ a b M. Glenny, "Balcanii"
- ^ Recunoaşterea Statelor : Anexa 3
- ^ Ministerul Macedonean al Mediului
- ^ a b The World Bank
- ^ a b World Bank development data
- ^ Government of the Republic of Macedonia
- ^ Macedonia's Flat Tax
- ^ Macedonian unemployment rate
- ^ The 2006 CIA Factbook CIA Factbook Macedonia
- ^ Welcome to World Bank Group
- ^ Macedonian Embassy London
- ^ Macedonian Ministry of Foreign Affairs
|
|||||||||||
|
|||||||||||||||||
|
|||||||||||
|
||||||||||||||
|
||||||||||
