8 septembrie
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| septembrie | ||||||
| L | Ma | Mi | J | V | S | D |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
| 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
| 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
| 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
| 29 | 30 | |||||
| 2008 | ||||||
Luni: Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August - Septembrie - Octombrie Noiembrie Decembrie
Zile: 6 septembrie 7 septembrie - 8 septembrie - 9 septembrie 10 septembrie
8 septembrie este a 251-a zi a calendarului gregorian şi a 252-a zi în anii bisecţi.
[modifică] Evenimente
- 1636: Este fondată Universitatea Harvard
- 1888: La Londra, este găsit corpul celei de-a doua victime a lui Jack Spintecătorul, Annie Chapman
- 1900: Un uragan care a lovit oraşul Galveston, Texas a făcut mai mult de 8 000 de victime umane
- 1941: Începerea blocadei Leningradului, lichidată definitiv la 27 ianuarie 1944.
- 1944: Al doilea război mondial: Londra este lovită pentru prima dată de rachete V2
- 1954: Americanul Jonas Edward a realizat primul vaccin împotriva poliomielitei; la 12 aprilie 1955, vaccinul a început să fie comercializat pe piaţa americană
- 1959: România a fost inclusă în componenţa Comitetului pentru examinarea problemelor dezarmării, instituit în baza unui acord între cele patru mari puteri (SUA, Marea Britanie, Franţa, URSS); Comitetul era format din zece state: SUA, Marea Britanie, Franţa, Italia, Canada, URSS, Bulgaria, Polonia, România şi Cehoslovacia (îşi va începe lucrările la Geneva, în martie 1960).
- 1994: Are loc, la Berlin, ceremonia plecării trupelor aliate (americane, britanice şi franceze) prezente în Berlinul de Vest după anul 1945. Ceremonia a avut loc în prezenţa preşedintelui Franţei, François Mitterrand, a premierului britanic, John Major, a secretarului de stat american, Warren Christopher şi a cancelarului german, Helmut Kohl.
- 1994: Un Boeing 737 cu 132 de oameni la bord, s-a prăbuşit în apropiere de aeroportul internaţional Pittsburgh ; n-au fost supravieţuitori
- 2005: Iuri Iehanurov a devenit prim-ministru interimar al Ucrainei
[modifică] Naşteri
- 20 î.Hr.: Fecioara Maria, mama lui Iisus Hristos
- 1157: Regele Richard I al Angliei (Richard I Inima de Leu), rege al Angliei în perioada 1189 - 1199, participant la cea de-a treia cruciadă (1189 - 1192); simbol al cavalerului medieval, gloria lui s-a răspândit prin legende (m. 6 aprilie 1199)
- 1474: Ludovico Ariosto, poet renascentist; capodopera sa , poemul epic “ Orlando furioso”, a fost una dintre sursele de inspiraţie pentru Ion Budai-Deleanu, autorul “Ţiganiadei” (m. 6 iulie 1533)
- 1778: Clemens Brentano, poet german (m. 28 iulie 1842)
- 1830: Frédéric Mistral, poet francez, laureat al Premiului Nobel (m. 25 martie 1914)
- 1841: Antonin Dvorák, compozitor ceh, împreuna cu Bedrich Smetana, a pus bazele şcolii muzicale naţionale cehe (m. 1 mai 1904). În anul 2004, UNESCO a înscris în calendarul cultural comemorarea a 100 de ani de la moartea compozitorului
- 1873: Alfred Jarry, dramaturg şi prozator, precursor al suprarealismului (“Ubu rege”, 1896) (m. 1 noiembrie 1907)
- 1909: Max Blecher, scriitor român de origine iudaica, autorul romanelor "Întâmplari în irealitatea imediata", "Inimi cicatrizate", "Vizuina luminata", precum si a volumului de versuri "Corp transparent" (m. 31 mai 1938)
- 1910: Jean-Louis Barrault, actor de teatru şi cinema, mim, regizor şi director de teatru (m. 22 ianuarie 1994)
- 1916: Fritz Habeck, scriitor austriac (romane: “Oraşul chipurilor cenuşii”, “Pe cont propriu”)
- 1924: Gheorghe Carp, compozitor (d. 15 martie 1988)
- 1925: Peter Sellers, actor, celebru prin compoziţia rolului “Inspectorul Clouseau” şi prin seria filmelor “Pantera Roz”; în 1976 a fost numit “actorul anului” (m. 24 iulie 1980)
- 1940: Marioara Tănase , interpretă de muzică populară şi romanţe
- 1951: Béla Markó, preşedintele al UDMR
- 1960: Marian Sorin Paveliu, politician român
- 1963: Gabriel Sandu, politician român
- 1968: Andrei Dominic Gerea, politician român
[modifică] Decese
- 701: Papa Sergiu I
- 1894: Hermann von Helmholtz, fizician şi fiziolog; a formulat principiul transformării şi conservării energiei, a inventat oftalmoscopul (n. 31 august 1821)
- 1949: Richard Strauss, compozitor german (n. 11 iunie 1864)
- 1965: Herman Staudinger, chimist german, considerat întemeietorul chimiei macromoleculare, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în 1953; a descoperit şi a explicat fenomenul polimerizării (n. 23 martie 1881)
- 1981: Hildeki Yucawa, fizician japonez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1949; s-a ocupat de fizica nucleară şi de razele cosmice, emiţând ipoteza existenţei mezonului, particulă descoperită, ulterior, în razele cosmice (n. 23 ianuarie 1907)
- 2003: Leni Riefenstahl, una dintre cele mai controversate personalităţi feminine ale secolului XX, dansatoare, actriţă, regizoare de film; filmele sale, realizate din ordinul lui Adolf Hitler – "Olympia", "Triumph des Willens" - , deşi demonstrau talentul de cineast al regizoarei, i-au adus oprobriul lumii artistice; în anul 2002, ultimul ei film, documentarul "Impresii sub apa", difuzat de canalul de televiziune ARTE, cu ocazia împlinirii vârstei de 100 de ani, a fost considerat o adevărată capodoperă, însă cometariile criticilor nu au omis să pună în evidenţă răspunderea morală a creatorului de artă (n. 22 august 1902)
- 2004: Dan Spătaru, unul dintre cei mai iubiţi artişti ai României, cântăreţ, compozitor şi actor; mii de spectatori i-au aplaudat vocea inconfundabilă şi slagarele pe care a reuşit să le facă nemuritoare: “Te-aşteaptă un om”, “Nu m-am gândit la despărţire”, “Trecea fanfara militară”, “Drumurile noastre” (n. 2 octombrie 1939)
[modifică] Sărbători
- Naşterea Maicii Domnului (Calendarul creştin ortodox 2004; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, greco-catolică 2004; Calendarul Bisericii Armene 2004
- România : Ziua petrolistului (sărbatorită, din 1990, la iniţiativa Federaţiei Sindicatelor Libere şi Independente Petrom); se desfăşoară sub patronajul Sfintei Maria, aleasă drept protectoare a petroliştilor.
- Ziua internaţională a alfabetizării; se marchează din anul 1966, la iniţiativa Congresului mondial pentru lichidarea analfabetismului desfăşurat la Teheran, în septembrie 1965. La 19 decembrie 2001, Adunarea Generală a ONU a proclamat, prin Rezoluţia 56/116, perioada 2003-2012 Deceniul ONU pentru alfabetizare: educaţie pentru toţi.
