Biserica fortificată din Bunești

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate
Poziționare
Coordonate	46.106389°N 25.058370°E ({{PAGENAME}})
Localitate	sat Bunești; comuna Bunești
Județ	Brașov
Țara	România
Adresa	Str. Principală 138
Edificare
Data finalizării	sec. XIV - XIX
Clasificare
Cod LMI	BV-II-a-A-11620
Cod RAN	40713.12

Biserica evanghelică fortificată din Bunești, județul Brașov, iunie 2019.

Altarul bisericii evanghelice din Bunești

Frescă decapată de sub tencuială

Coronamentul amvonului

Biserica fortificată din Bunești este un ansamblu de monumente istorice aflat pe teritoriul satului Bunești, comuna Bunești. În Repertoriul Arheologic Național, monumentul apare cu codul 40713.12.

Ansamblul este format din următoarele monumente:

• Biserica evanghelică fortificată (cod LMI BV-II-m-A-11620.01)
• Incinta fortificată, cu 4 turnuri și turn al porții, zwinger (cod LMI BV-II-m-A-11620.02)

Localitatea

Bunești, vechea denumire românească Bundorf, (în dialectul săsesc Bondorf, Bondref, Bodndref, în germană Bodendorf, Budendorf, în maghiară Szászbuda) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brașov, Transilvania, România.

Biserica

După părerea cercetătorilor biserica a fost concepută într-o primă fază (sfârșitul secolului al XIII-lea, începutul secolului al XIV-lea) ca o bazilică cu trei nave. Urmele arcelor din pereții de separare dintre nava centrală și navele laterale se văd pe peretele de nord în exterior și la interior, iar pe peretele de sud la interior.

Cea mai veche parte conservată este zona corului cu absida. Se vede că aici contraforții au fost construiți de la început, solidar cu zidul, după cum se obișnuia în cazul absidelor. Pe laturile absidelor se văd urmele a trei ferestre astupate, acoperite cu arc semicircular, dintre care una transformată la exterior în nișă, care începe la 1,15 m de nivelul de călcare. Probabil că aceste ferestre au aparținut fazei originare. În nișa de pe peretele absidal de nord apare data 1548, când se poate considera că ferestrele erau deja astupate.

Contraforții poartă pe arce un drum de strajă, acest sistem de anvelopă de fortificație este tipic pentru fortificațiile din secolul al XVI-lea.

Turnul a fost probabil gândit din prima fază a construcției, inclusiv contraforții de la colțuri. Probabil într-o primă fază a fost ridicat până la nivelul acoperișului. În jur de 1847, când a fost adăugată partea de sus a turnului, în zidărie de cărămidă, a fost consolidată și baza.

Pe partea de nord a navei spre cor se află o sacristie, ce a fost interpretată ca un rest din vechea navă sau a fost adăugată în cursul secolului XVIII, când funcția de apărare nu mai era esențială.

Nava bisericii are deasupra contraforților arcade caracteristice pentru scopuri defensive, în timp ce corul dispune de orificii pentru turnat smoală, situate pe două nivele. Construită în secolul XIV și fortificată la începutul secolului XVI, biserica este o bazilică de tranziție de la romanic la gotic.

Altarul, realizat din lemn, în stil clasicist, este datat 1805. Aceeași dată este valabilă și pentru orga aflată deasupra acestuia, construită în stil rococo de Johannes Hahn junior. În anul 2007 a fost transferată la Brasov, restaurată și amplasată în Biserica Sf. Martin din Brașov.

Cristelnița din piatră poartă o inscripție de Renaștere târzie (secolul XVII). Probabil într-unul din aceste șantiere, vechile ferestre gotice au dispărut în favoarea altora, mai simple, cu închideri semicirculare și ancadramente aparente, din stuc.

Dispune de o curtină neregulat-poligonală, la care regăsim întregul arsenal de componente de apărare, ale unei biserici fortificate: contraforturi, turnuri la toate punctele cardinale. Toate turnurile sunt pe baze pătrate, însă inegale ca dimensiuni. Cel mai important este cel de la nord-vest, în care s-a locuit odinioară, urmat, în ordine descrescătoare, de turnurile de sud, nord și est.

Bibliografie

• Asociația Mioritics cu suportul financiar al Deutsche Welterbe Stiftung:
  • După texte elaborate de: Vladimir Agrigoroaei, Valentin Sălăgeanu, Luiza Zamora, Laura Jiga Iliescu, Ana Maria Gruia.
  • După ilustrații executate de: Radu Oltean, Laurențiu Raicu, Florin Jude.
• Anghel Gheorghe, Fortificații medievale din piatră, secolele XII-XVI, Cluj Napoca, 1986.
• Dancu Fabrițius Juliana, Cetăți țărănești săsești din Transilvania, în Revista Transilvania, Sibiu, 19.
• Hermann Fabini, Atlas der siebenbürgisch-sächsischen Kirchenburgen und Dorfkirchen, Monumenta und AKSL, Hermannstadt-Heidelberg, vol. I 1998, vol. al II-lea 1999, vol al III-lea 2002.
• Iambor Petre, Așezări fortificate din Transilvania (sec. IX-XIII), Cluj-Napoca, 2005.
• Thomas Nägler, Așezarea sașilor în Transilvania, Editura Kriterion, București, 1992.
• Rusu Adrian Andrei, Castelarea carpatica, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2005.
• George Oprescu, Bisericile, cetăți ale sașilor din Ardeal, Editura Academiei, București, 1956.
• Țiplic Ioan-Marian, Organizarea defensivă a Transilvaniei în evul mediu (secolele X-XIV), Editura Militară, București, 2006.

Vezi și

• Bunești, Brașov

Legături externe

• Fișă de monument
• Monumente istorice din România Fișă și localizare de monument

Imagini din exterior

• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 

Imagini din interior

• 
  Interiorul bisericii spre emporele de vest
• 
  Casete de lemn pictat la parapetul tribunei
• 
  Cristelnița din piatră
• 
  Casete de lemn pictat la parapetul tribunei
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
•