Béla al IV-lea
| Béla al IV-lea al Ungariei | |
| Regele Ungariei și Croației Duce al Stiriei |
|
|---|---|
| Béla al IV-lea al Ungariei | |
| Domnie | 1235 – 1270 |
| Născut | |
| Decedat | 3 mai 1270 (63 ani) |
| Predecesor | Andrei al II-lea al Ungariei |
| Succesor | Ștefan al V-lea al Ungariei |
| Căsătorit cu | Maria Laskarina, prințesă imperială de Niceea |
| Urmași | 1. Sfânta Kinga, prin căsătorie regina Poloniei, sfânta patronatoare a Poloniei și Lituaniei 2. Prințesa Margareta († înainte de 1242) 3. Prințesa Cătălina († înainte de 1242) 4. Prințesa Ana, prin căsătorie băneasă slavonă 5. Fericita Iolanda al Ungariei, prin căsătorie prințesă de Calis și Gniezno 6. prințesa Elisabeta, prin căsătorie prințesă domnitoare a Bavariei 7. prințesa Fericita Konstancia, prin căsătorie prințesa Galiției 7. Ștefan al V-lea al Ungariei 8. Sfânta Margareta a Ungariei 9. Béla, prinț regal |
| Casa Regală | Dinastia Arpadiană |
| Tată | Béla al III-lea al Ungariei |
| Mamă | Ana de Châtillon |
Béla al IV-lea (n. 29 noiembrie 1206 – d. 3 mai 1270) a fost rege al Ungariei și Croației (în uniune personală) între 1235-1270, din dinastia arpadiană. Între 1254 și 1258 a fost și duce al Stiriei, în Sfântul Imperiu Roman.
A fost fiul regelui Andrei al II-lea al Ungariei și al Gertrudei de Andechs. A fost fratele sfintei Elisabeta de Thuringia și tatăl Margaretei a Ungariei.
Evenimentul cel mai dramatic din timpul domniei sale a fost marea invazie mongolă (1241). Moartea lui Ögedei Han (al treilea fiu al lui Ginghis Han) a determinat retragerea trupelor mongole.
Lui Béla al IV-lea i se datorează reconstrucția țării, printr-o politică de repopulare. În acest sens a adus în Ungaria coloniști din Franța și Valonia, apoi în special din Renania. A confirmat drepturile cumanilor refugiați în Ungaria din calea marii invazii mongole, cumani care au constituit importante corpuri de armată în confruntările ulterioare.
La 16 noiembrie 1242 a acordat Zagrebului statutul de oraș liber regesc.