Săcele

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Cernatu, Brașov)
Salt la: Navigare, căutare
Pentru alte sensuri, vedeți Săcele (dezambiguizare).
Săcele
Négyfalu
—  Municipiu  —
Biserica ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului” și clădirea Primăriei
Biserica ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului” și clădirea Primăriei
Stema Săcele
Stemă
Săcele se află în România
{{{alt}}}
Săcele
Localizarea orașului pe harta României
Săcele se află în Județul Brașov
{{{alt}}}
Săcele
Localizarea orașului pe harta județului Brașov
Coordonate: Coordonate: 45°37′12″N 25°42′35″E / 45.62000°N 25.70972°E / 45.62000; 25.7097245°37′12″N 25°42′35″E / 45.62000°N 25.70972°E / 45.62000; 25.70972

Țară  România
Județ Brasov county coat of arms.png Brașov

SIRUTA 40438
Atestare documentară 1366

Guvernare
 - Primar Nistor Radu Florea (PDL,02012[1])

Populație (2011)[2][3]
 - Total 30.798 locuitori
 - Densitate 93 loc./km² 
 - Recensământul anterior, 2002 29.915 locuitori

Site: Municipiul Săcele

Localizarea în cadrul județului
Localizarea în cadrul județului
Săcele în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Săcele în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773

Săcele (în germană Langendorf, Siebendörfer, în maghiară Négyfalu város, Szecseleváros, Hosszúfalu, Nagyfalu, Hétfalu vagy, Négyfalu része) este un municipiu din județul Brașov, Transilvania, România.

Localizare[modificare | modificare sursă]

Municipiul Săcele este situat în partea de sud-est a Județului Brașov , în imediata vecinătate a Municipiului Brașov fiind străbătut de DN1A (Brașov - Vălenii de Munte - Ploiești) și de DN1 (București - Brașov , principala arteră națională).

Între Municipiul Săcele și Municipiul Brașov există relații strânse de colaborare în diverse domenii: cooperare între unități economice, forță de muncă ce se deplasează zilnic din Săcele spre Brașov și invers, acces la anumite facilități de transport, de cultură, sănătate și învățământ ale Municipiului Brașov.

Legătura municipiului Săcele cu Brașovul este asigurată printr-o rețea de autobuze care efectuează zilnic 120 de curse dus-întors, fiind despărțit doar de un pasaj rutier de Brașov.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Săcele este situat în extremitatea sudică a Țării Bârsei, la poalele muntelui Piatra Mare. Râul Tărlung izvorând din masivul Ciucaș trece prin localitate în partea sudică, langă Gârcini. În dreptul localității Brădet (parte din Săcele) există un lac de acumulare artificial, creat în anul 1975, care este în prezent principala sursă de apă potabilă a Brașovului. Clima este specifică depresiunii, cu brumă toamna timpuriu și friguri persistente în iarnă. Precipitațiile sunt variabile și cad neregulat, cele mai mari cantități înregistrându-se vara. Vânturile bat predominant dinspre nord-est. Predomină pădurile de brad, molid și fag.

Circa 10% din suprafața municipiului Săcele se caracterizează printr-un relief plan sau ușor ondulat, cu soluri fertile, favorabile culturii plantelor agricole. Restul teritoriului se situează în zona de munte, unde se întâlnesc toate formele geomorfologice caracteristice : câmpia piemontana, colinele piemontane Ciucaș și ale muntilor Bârsei, precum și culmile înalte ale acestor munti.

  • câmpie - 2881 hectare teren arabil
  • dealuri - 3070 hectare fâneață
  • munți - 21.152 hectare pădure și 3483 ha pășune

Istoric[modificare | modificare sursă]

Municipiul se află pe locul vechilor sate ce au devenit, mai nou, cartiere: Baciu (Bacsfalu), Turcheș (Türkös), Cernatu (Csernátfalu), Satulung (Hosszufalu). Celei mai vechi așezări din această zonă datează din vremea dacilor. Orasul Săcele a fost construit administrativ în anul 1950 din teritoriul primelor 4 din cele 7 comune săcelene : Baciu, Turches, Cernatu, Satulung, Tarlungeni, Purcareni, Zizin. Săcele a fost declarat municipiu în data de 6 iunie 2000.

În timpul stăpânirii maghiare, satele sunt menționate ca septem villæ valacheles (șapte sate românești).

Pereche de ceangăi din Săcele

Prima mențiune oficială datează din 16 mai 1366, regele maghiar Ludovic I de Anjou oferind printr-un act pământurile dintre râurile Timiș și Tărlung către binecredinciosul său prieten, Contele Stanislav.

Numele „Săcele” este menționat pentru prima dată într-o scrisoare a voievodului muntean Vlad Călugărul (1482-1495) către magistratul Brașovului.

Cei mai vechi locuitori ai celor șapte sate au fost „mocanii” - ciobanii locului. Sunt menționați în numeroase documente, în care se remarcă bogăția lor spirituală, culturală și materială. Dețineau mii de oi, iar satele lor erau printre cele mai prospere din zonă. În cursul procesului de transhumanță, care avea loc din Săcele până în Dobrogea, au înființat o localitate cu același nume, în județul Constanța.

Obiceiurile săcelenilor dăinuie până astăzi: Sântilie, festivalurile, costumele populare tradiționale, arhitectura etc.

În secolul XIV o importantă populație maghiară s-a stabilit în regiune, marcând dezvoltarea ulterioară a așezării.

În timpul comunismului în oraș a fost dezvoltată puternic ramura industrială, cea mai cunoscută intreprindere din municipiu fiind Electroprecizia Săcele.

După căderea comunismului, orașul și-a diversificat economia. În zilele noastre, în Săcele se află câteva fabrici de mobilă, gatere, fabrici de ambalare a cărnii.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a municipiului Săcele

     Români (65.64%)

     Maghiari (20.16%)

     Romi (1.06%)

     Necunoscută (12.8%)

     Altă etnie (0.31%)


Circle frame.svg

Componența confesională a municipiului Săcele

     Ortodocși (60.47%)

     Romano-catolici (4.32%)

     Reformați (2.76%)

     Penticostali (3.06%)

     Luterani (12.55%)

     Necunoscută (12.97%)

     Altă religie (3.83%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Săcele se ridică la 30.798 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 29.915 locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (65,65%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (20,16%) și romi (1,07%). Pentru 12,81% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (60,47%), dar există și minorități de evanghelici-luterani (12,56%), romano-catolici (4,32%), penticostali (3,07%) și reformați (2,77%). Pentru 12,98% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[4]

Evoluția populației la recensăminte:


Transport[modificare | modificare sursă]

Centura de ocolire a municipiului Săcele a fost deschisă la data de 14 septembrie 2010[5]. Aceasta se întinde pe o porțiune de 4,5 kilometri și are câte o bandă pe sensul de mers[5]. Lucrările au început în anul 2008[5].

Cultură și Educație[modificare | modificare sursă]

Municipiul are 15 biserici, de cult ortodox, evanghelic sau catolic. Pe lângă acestea, mai există și o serie de asociații culturale: Asociația cultural-artistică ASTRA și Ansamblul Maghiar.

Există 4 licee, 5 școli generale și o scoală ajutătoare pentru copii cu nevoi speciale. Numărul de școli generale a scăzut de la 8 în 2000 la 5 în prezent.

Lista liceelor:

  1. Grupul Școlar Construcții-Montaj (desființat)
  2. Grupul Școlar Industrial „Victor Jinga”
  3. Liceul Teoretic „George Moroianu”
  4. Liceul Teoretic „Zajzoni Rab Istvan” (desființat)

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

  • Biserica Adormirea Maicii Domnului din Satulung, monument istoric
Biserica „Sfânta Adormire a Maicii Domnului”
  • Statuia Lupa Capitolina
  • Monumentul Soldatului Necunoscut
  • Canionul Șapte Scări
  • Poiana Angelescu
  • Casa Dijmelor
  • Masivul Piatra Mare(Peștera de Gheață , Piatra Scrisă, Prăpastia Ursului, canionul "7 Scări ", cheile și cascada în roci calcaroase Tamina, vârful Piatra Mare)
  • Cabana Bunloc , situată pe traseul spre Munții Piatra Mare,aici se poate urca folosind telescaunul. Se pot practica sărituri cu parapanta, de asemenea există 3 pârtii de dificultate medie (Pârtia Baciului , Pârtia Bârsei , Plaiul Mocanilor).
  • Trambulina artificială - singura de acest fel din țară
  • Masivul Ciucaș
  • Siturile de importanță comunitară: Aninișurile de pe Tărlung, Ciucaș și Piatra Mare, incluse în rețeaua ecologică Natura 2000 în România.

Media[modificare | modificare sursă]

În timpul comunismului se publica ziarul „Drum Nou”.

Orașe înfrățite[modificare | modificare sursă]

Municipiul Săcele este înfrățit cu următoarele localități:

Personalități[modificare | modificare sursă]

Primarii orașului[modificare | modificare sursă]

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Săcele